Angajații sistemului sanitar din toată țara urmau să intre mâine în grevă generală, după ce luni au fost în grevă de avertisment, conform informațiilor de la Federația SANITAS. Motivul din spatele acțiunii a fost nemulțumirea angajaților din sistem față de noua legislație a salarizării bugetare.
Conform sursei citate, luni a fost o grevă de avertisment, iar vineri urma intrarea în grevă generală, dacă nu se găseau soluții la problemele semnalate de angajații din sistemul sanitar și din sistemul de asistență socială. Totuși, Guvernul și SANITAS au anunțat marți seară că greva nu va mai avea loc, deoarece cele două părți s-au înțeles asupra unui set de măsuri, printre care se numără:
- acordarea unei sume compensatorii pentru toți angajații din sistemul sanitar care au înregistrat diminuări de venituri nete față de nivelul lunii februarie 2018;
- măsuri referitoare la sporurile din sistemul sanitar;
- reluarea negocierilor la contractul colectiv de muncă;
- echivalarea funcțiilor de moașe și surori medicale cu funcția de asistent medical.
Dreptul la grevă al salariaților este asigurat, conform Codului muncii, pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale. „Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați. Participarea salariaților la grevă este liberă. Niciun salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă”, prevede actul normativ.
Organizarea legală a unei greve și participarea la aceasta nu sunt încălcări ale obligațiilor pe care le au salariații, astfel că aceștia nu pot fi sancționați disciplinar de către angajator. În plus, angajatorul n-are voie să concedieze greviștii.
Totodată, Codul muncii stabilește că persoanele care participă la o grevă pot cere să le fie suspendat contractul individual de muncă. Totuși, Legea dialogului social nr. 62/2011 prevede că, în cazul grevei, suspendarea contractelor se face automat, cu păstrarea drepturilor de asigurări de sănătate. În orice caz, în această perioadă, angajatorii n-au voie să înlocuiască greviștii cu persoane angajate pe durată determinată sau cu salariați temporari.
Dacă împiedică salariații să participe la grevă sau îi obligă să muncească în timpul acesteia, angajatorii riscă să fie amendați cu sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.
Greva, ultima soluție în cazul unui conflict de muncă
O grevă generală poate fi declanșată doar după epuizarea posibilităților de soluționare a unui conflict colectiv de muncă și după desfășurarea unei greve de avertisment. În plus, o altă obligație a greviștilor este să-și anunțe în scris angajatorii cu minimum două zile lucrătoare înainte de greva propriu-zisă.
„Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puțin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. Pentru angajații unităților în care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanții angajaților, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților unității sau, după caz, ai subunității ori compartimentului”, este explicat în Legea dialogului social.
Greva de avertisment poate avea o durată de cel mult două ore, atunci când implică încetarea muncii, și trebuie să fie organizată cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de greva propriu-zisă.
Legea amintită dispune că, dacă anumiți salariați aleg să nu participe la grevă, aceștia trebuie să-și continue activitatea. În același timp, greviștii n-au voie să împiedice activitatea persoanelor care nu participă la grevă.
Negocierile continuă și în timpul grevei, iar dacă se ajunge la un acord, aceasta trebuie să înceteze. Totuși, dacă angajatorul apreciază că o grevă este declarată sau desfășurată fără respectarea legii, acesta poate cere în instanță încetarea ei.
Comentarii articol (0)