Guvernul a adoptat aseară o ordonanță de urgență care a și fost publicată în Monitorul Oficial în dimineața aceasta. Documentul, care prevede modificarea Codului penal începând cu data de 11 februarie 2017, aduce modificări majore la pedepsirea abuzului în serviciu.
Pe scurt, se introduce un plafon de prejudiciu de 200.000 de lei pentru pedepsirea abuzului în serviciu. Sau fapta va putea fi pedepsită dacă există o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane. În plus, pedeapsa va fi micșorată (închisoare de la doi la șapte ani » închisoare de la șase luni la trei ani sau amendă penală), iar condamnații vor avea dreptul de a ocupa funcții publice. În esență, asta înseamnă că infracțiunea de abuz în serviciu va fi mai greu de pedepsit și pedeapsa va fi mai ușoară, așa cum am explicat aici.
Adoptarea acestor modificări a provocat nenumărate nemulțumiri în spațiul public atât înainte, cât și după votare. În aceste condiții, vă explicăm ce soluții prevede legislația autohtonă pentru stoparea efectelor unei ordonanțe de urgență.
1. Respingerea prin lege
Pentru a putea să-și producă efectele în continuare, ordonanțele de urgență emise de Guvern trebuie aprobate prin lege de către Parlament, stabilește Constituția. Totodată, aleșii poporului au și varianta de a respinge prin lege ordonanțele de urgență, caz în care trebuie reglementate măsurile necesare privind efectele pe care le-a produs ordonanța în perioada aplicării sale.
„Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței”, dispune Legea fundamentală a țării. Într-o asemenea situație, stoparea efectelor unei ordonanțe de urgență poate dura destul de mult, din moment ce traseul legislativ al unei legi de respingere include:
- dezbaterea și votarea de către ambele Camere parlamentare;
- promulgarea prin decret prezidențial;
- publicarea în Monitorul Oficial și intrarea în vigoare.
2. Declararea neconstituționalității la cererea unei instanțe
O altă modalitate prin care efectele unei ordonanțe de urgență pot fi stopate este declararea acesteia ca fiind neconstituțională.
Mai precis, conform Legii fundamentale, Curtea Constituțională a României (CCR) poate admite o excepție de neconstituționalitate privind o ordonanță, dacă aceasta este ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial. Cu alte cuvinte, excepțiile ridicate în procese pot fi aduse de instanțe în fața CCR pentru soluționare.
Astfel, dacă o ordonanță de urgență aflată în vigoare este declarată neconstituțională, aceasta își încetează efectele juridice în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. În același timp prevederile ei sunt suspendate automat în timpul celor 45 de zile și nu se pot aplica.
„Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”, este explicat în Constituție.
Această modalitate de stopare a efectelor unei ordonanțe de urgență poate avea, de asemenea, o durată destul de mare, deoarece implică inițierea unui proces, ridicarea excepției de neconstituționalitate, analizarea și pronunțarea unei decizii în acest sens și, în final, publicarea deciziei Curții în Monitor.
3. Declararea neconstituționalității la cererea Avocatului Poporului
O altă modalitate în care o excepție de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața CCR este la sesizarea Avocatului Poporului, așa cum prevede Constituția.
În acest caz, procedura poate fi mai scurtă, din moment ce Avocatul Poporului poate sesiza direct CCR. Totuși, trebuie reținut că ambele modalități de stopare a efectelor unei ordonanțe de urgență prin declararea neconstituționalității implică existența reală a unor prevederi ce contravin Legii fundamentale a României.
4. Abrogarea prin ordonanță
În fine, mai există și o a patra modalitate de a stopa efectele unei ordonanțe de urgență, și anume abrogarea acesteia printr-un act normativ de același nivel. Soluția este prevăzută de Legea cu normele de tehnică legislativă.
Concret, abrogarea unei ordonanțe de urgență poate fi făcută printr-o altă ordonanță de urgență. Aceasta ar fi, practic, varianta cea mai rapidă de a stopa efectele unui asemenea act normativ, din moment ce ar implica doar inițierea proiectului de ordonanță, aprobarea lui de către Executiv și publicarea în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (14)