De ce poate pierde firma ta o finanțare de la stat, deși (aparent) ai respectat regulile de acordare

Condițiile artificiale sunt acele situații create în mod voluntar, de către solicitanții sau beneficiarii de fonduri europene, cu scopul de a ascunde situația reală ce nu i-ar îndreptăți să solicite sprijin financiar neramursabil. Se creează, în acest fel, un avantaj nemeritat la depunerea proiectului, dar și mai târziu în monitorizarea investiției.

Aceste situații pot interveni în următoarele momente:

• în momentul depunerii proiectului și poate fi descoperită de către finanțator cu ocazia verificării cererii de finanțare și a documentelor atașate;
• pe durata implementării proiectului și poate fi descoperită cu ocazia verificărilor făcute pentru procedura de achiziție sau la momentul solicitării încasării ajutorului financiar nerambursabil;
• în etapa de monitorizare a investiției, pentru o durată de până la cinci ani de zile.

Deși nu sunt menționate în mod explicit în ghidul solicitiantului, aceste condiții decurg, de fapt, din experiența evaluatorilor acumulată în perioada 2007 – 2013, prin verificarea proiectelor depuse în cadrul  orizontului financiar anterior.

Dintre toate instituțiile implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este singura care a grupat aceste condiții artificiale într-un ghid destinat evitării situațiilor de acest tip de către solicitanți și beneficiari. Totuși, aceste criterii artificiale pot afecta orice proiect, astfel că ar trebui să fie cunoscute și evitate de către toți cei care își doresc să solicite sprijin financiar nerambursabil.

Crearea unor condiții artificiale poate avea un impact negativ major asupra obiectivelor programelor de finanțare sau a scopului urmărit de acestea. De aceea, evaluatorii sunt îndreptățiți să respingă finanțarea oricui încearcă să beneficieze în mod nemeritat de fonduri nerambursabile.

Programele prin intermediul cărora solicităm finanțare nerambursabilă stabilesc obiective sociale și economice la nivel macro-economic, precum:

• crearea de locuri de muncă;
• reducerea decalajelor existente între mediul urban și rural;
• creșterea calității vieții;
• sporirea productivității muncii la nivelul unor ramuri economice.

Dacă beneficiarii își creează condiții artificiale favorabile pe parcurul accesării fondurilor nerambursabile, riscul major este ca obiectivele amintite mai sus să nu poată fi atinse, cu repercursiuni negative asupra unor comunități, categorii de persoane defavorizate, ramuri economice și a mediului de afaceri în ansamblul său.

Simpla existență a acestor situații enumerate mai sus nu va conduce, în mod automat, la respingerea proiectului sau a finanțării nerambursabile. Prin urmare, aceste elemente nu constituie dovezi. Totuși, ele sunt considerate elemente de risc major, iar evaluatorii trebuie să le investigheze, dispunând controale suplimentare care să stabilească în mod clar situația reală.

Iată mai jos câteva exemple de indicatori care pot semnala existența unor condiții artificiale.

Condiții artificiale la momentul depunerii proiectului

1. Acționariat comun care conduce către aceeași entitate economică cu sau fără personalitate juridică

Exemplu:

Doi asociați dețin împreună o societate comercială ce este considerată întreprindere mică, având între zece și 49 de angajați și o cifră de afaceri de până la zece milioane de euro. Unul dintre cei doi asociați va înființa o societate nouă cu asociat unic, pentru a putea depune o cerere de finanțare în cadrul unei sesiuni de primire a proiectelor destinată microîntreprinderilor.

Deși niciuna dintre cele două societăți comerciale nu este implicată în acționariatul celeilalte, situația poate fi interpretată ca reprezentând crearea unor condiții artificiale, întrucât prima societate nu îndeplinea condițiile de eligibilitate pentru respectivul apel de proiecte.

2. Solicitantii care depun cereri de finanțare au asociați comuni cu cei ai altor beneficiari în cadrul aceleiași linii de finanțare și formează împreună un flux tehnologic.

Exemplu:

În cadrul unei linii de finanțare care acordă microîntreprinderilor din zona urbană un ajutor maxim de 200.000 de euro, nu ar fi posibilă obținerea unui ajutor mai mare decât această limită, dar nici includerea a două activități distincte în același proiect.

De aceea, solicitanții pot depune două cereri de finanțare prin intermediul a două microîntreprinderi, urmărind, de fapt, realizarea unui proiect de o valoare mai mare decât limita maximă a finanțării.

O societate poate alege să depună un proiect pentru modernizarea unei pensiuni turistice, iar altă societate își propune în același amplasament sau având locuri de implementare învecinate, crearea unei activități recreative. Se va crea, în acest fel, un complex turistic, a cărui finanțare nu ar fi fost posibilă conform prevederilor din ghidul solicitantului.

Condiții artificiale descoperite în implementarea proiectului

1. Companiile își asigură reciproc cofinanțarea

Exemplu:

În etapa de implementare a unui proiect, beneficiarii sunt obligați să realizeze investiția (în întregime sau eșalonat)  din fonduri proprii, pentru a primi decontarea din partea finanțatorului. Atunci când cele două societăți nu dispun de resursele financiare necesare demarării proiectului, pot lua decizia de a transfera disponibilitățile bănești din contul unei societăți în contul celeilalte, pentru a implementa unul dintre cele două proiecte. Atunci când ajutorul financiar nerambursabil este încasat, se rambursează “împrumutul” și astfel își va implementa și cea de-a doua societate proiectul.

2. Companiile presupus legate desfășoară afaceri identice sau complementare

Exemplu:

Acest fapt stârnește suspiciuni atunci când o societate ce a beneficiat de fonduri nerambursabile vinde întreaga sa producție unui singur client, pentru o perioadă îndelungată. Un alt element de suspiciune ar fi un eventual preț al tranzacției mult diminuat față de condițiile reale de piață.

3. Crearea de locuri de muncă în cadrul societății beneficiare de fonduri nerambursabile, concomitent cu dispariția unor locuri de muncă în altă societate.

Exemplu:

Atunci când beneficiarul deține (direct sau prin intermediari) mai multe companii, iar una dintre ele a beneficiat de fonduri nerambusabile, fiind obligată să creeze locuri de muncă, el poate lua decizia de a concedia angajații dintr-o întreprindere și angajarea lor în firma beneficiară de sprijin nerambursabil. Într-un final, nu se creează locuri de muncă suplimentare, ceea ce poate afecta obiectivele asumate de către finanțator, respectiv acela de a sprijini crearea de locuri de muncă.

Condiții artificiale în etapa de monitorizare a proiectelor

Suspiciunile cu privire la existența unor condiții artificiale nu apar doar în etapa de pregătire a documentației sau în etapa de implementare, ci și în etapa de monitorizare a proiectelor.

După finalizarea proiectelor, beneficiarii fondurilor nerambursabile sunt obligați, pentru o perioadă de până la cinci ani de zile, să respecte o serie de reguli privind investiția finanțată:

• să nu înstrăineze echipamentele achiziționate;
• să nu schimbe locul de implementare al proiectului, fără acordul finanțatorului;
• să nu înceteze activitatea finanțată în această perioadă;
• să nu schimbe destinația echipamentelor achiziționate, utilizându-le într-o altă activitate;
• să păstreze locurile de muncă existente în societate înainte de a primi finanțarea, dar și cele create ca urmare a implementării proiectului.

Totuși, în practică, sunt întâlnite multe alte situații care pot conduce la ideea că a fost creată doar aparența legalității.

Iată câteva exemple ce pot fi interpretate ca fiind condiții artificiale:

1. Utilajele achizitionate prin proiect au un numar prea mare de ore de funcționare față de activitatea desfășurată conform contractelor încheiate de societate,

Exemplu:

Atunci când utilajele sunt prevăzute cu un calculator ce înregistrează numărul orelor de funcționare, este foarte ușor de verificat dacă societatea a înregistrat în mod corect veniturile obținute. Atunci când se observă o diferență mare, situația este percepută ca un semnal de alarmă cu privire la nefiscalizarea întregii activități a beneficiarului de fonduri nerambursabile.

2. Facturi emise de beneficiar și neîncasate pe o perioadă mai mare de 90 de zile

Exemplu:

Dacă societatea emite facturi, dar nu urmărește încasarea lor, situația poate fi interpretată ca o favorizare a clientului, în detrimentul beneficiarului de fonduri nerambursabile. Evaluatorii vor urmări să stabilească dacă între cele două societăți sunt și alte legături care ar justifica acest comportament economic incorect, precum legături de acționariat, apartenența la un grup de firme, etc.

3. Contracte de vanzare-cumpărare a produselor au clauze dezavantajoase pentu beneficiar

Exemplu:

Atunci când societatea încheie contracte cu clauze dezavantajoase în raport cu partenerul său și evident nejustificate în raport cu condițile existente pe piață, evaluatorii vor urmări existența unei stări de dependență în care societatea beneficiară de fonduri nerambursabile se află față de partenerul său.

Aceste situații expuse mai sus nu reprezintă dovezi ale unei încercări de fraudare a fondurilor nerambursabile. Ele reprezintă doar indicatori ale unor situații aparent neconforme, care vor atrage verificări suplimentare. Astfel, finanțarea nerambursabilă poate fi retrasă doar dacă vor fi descoperite dovezi în sprijinul ideii de premeditare a acțiunilor de fraudare a fondurilor.