Ieșirea Marii Britanii din UE (pe scurt, Brexit) a fost declanșată oficial pe 29 martie 2017, englezii votând pentru această măsură. Este practic prima țară membră a Uniunii care face un astfel de pas, iar consecințele acestui lucru nu pot fi explicate pe baza unor comparații cu alte situații, pentru că nu există un precedent aici. Dreptul Uniunii ne arată că, în primăvara anului 2019, ieșirea Marii Britanii din UE va fi finalizată, însă termenul nu este absolut. Dacă ieșirea din Uniune va aduce sfârșitul libertății de circulație a persoanelor în și din Marea Britanie, atunci în locul acestei libertăți nu se poate așeza decât un sistem complex de politici de migrație.
Teama principală este că cei care sunt stabiliți și lucrează acolo se vor vedea forțați să plece, iar cei care au intenția să lucreze în Marea Britanie vor trebui să se reorienteze. În contextul în care săptămâna aceasta au loc alegeri în regat, iar favoritul este Partidul Conservator, cel care are cea mai strictă viziune în politica privind migrația, ne întrebăm dacă, odată ce Brexitul va fi finalizat, românii nu se vor trezi că Marea Britanie instituie măsuri similare cu cele luate de Elveția luna trecută (concret, e vorba de o limitare a accesului pe piața muncii pentru români și bulgari, introdusă ca urmare a numărului mare de imigranți din cele două țări, subiect despre care puteți citi mai multe aici).
Notă: |
Începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii români au obținut aceleaşi drepturi pe piaţa britanică a muncii cu toţi cetăţenii europeni şi nu a mai fost nevoie ca românii să solicite permisiunea de a munci în Marea Britanie. |
"Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a bulversat întreaga Europă, aruncând viitorul Uniunii într-un con de umbră. Unul dintre motivele principale care au stat la baza deciziei majoritare la referendumul pentru Brexit a fost, din păcate, şi promovarea ideii ca migraţia forţei de muncă din statele est-europene ar afecta piaţa muncii din Marea Britanie. Continuând pe aceeaşi temă, Manifestul Partidului Conservator pentru alegerile din iunie 2017, propus de primul-ministru Theresa May, care are toate şansele de a obţine o nouă majoritate parlamentară, reia şi întăreşte promisiunea ca, după Brexit, cota netă de imigraţie în Marea Britanie să fie redusă la 100.000 de persoane anual. Acest lucru trebuie citit în paralel cu poziţia clar exprimată a premierului britanic, şi a negociatorilor cu Uniunea Europeană, că între limitarea libertăţii de mişcare, şi accesul la piaţa europeană, primul factor este mai important", a precizat pentru redacția noastră Ioan-Luca Vlad, avocat doctor în drept internațional.
Așadar, limitarea accesului pe piața muncii este o posibilitate reală, mai ales dacă ne referim la cei care vor vrea să vină în Regat. Specialistul face referire la o cotă anuală de migrație de 100.000 de persoane, care ar reprezenta diferența între cei care se mută în Marea Britanie pentru cel puțin un an și cei care pleacă din Marea Britanie cel puțin un an. Conform informațiilor oferite de Observatorul pentru Migrație din cadrul Universității Oxford, un estimat pentru luna septembrie 2016 al cotei de migrație a fost de 273.000 de persoane (marja de eroare fiind de 43.000). Așadar, limitarea ar însemna micșorarea de aproape trei ori a cotei nete de migrație.
"Având în vedere aceste date, este aproape sigur că, după Brexit, odată ce Marea Britanie va fi eliberată de constrângerile libertăţii de mişcare, accesul pe piaţa muncii din Regatul Unit va fi reformat, cel puţin în sensul limitării accesului noilor lucrători", ne spune avocatul.
Potrivit unui alt studiu oferit de Observatorul pentru Migrație, cei mai afectați de restricționarea accesului pe piața muncii din Regat ar fi cei care fac muncă necalificată și calificată. Cei de la Observator oferă aici câteva exemple: cei care lucrează în construcții, la culesul fructelor sau au grijă de bătrâni. La polul opus, cei care n-ar trebui să-și facă griji sunt cei înalt-calificați, cum sunt persoanele care lucrează în domeniul IT sau al finanțelor.
Notă: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pune la dispoziția celor interesați un ghid (actualizat luna trecută) al lucrătorului român în Marea Britanie, care poate fi consultat aici.
Românii deja stabiliți în Regatul Unit trebuie să-și rezolve problema șederii
"Invocarea, de către guvernul britanic, a articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene, permite iniţierea negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dar nu presupune o schimbare iminentă de statut pentru cetăţenii români care trăiesc şi muncesc legal în Marea Britanie", a transmis MAE în contextul declanșării Brexitului. Cu alte cuvinte, până la ieșirea Marii Britanii din Uniune, drepturile cetățenilor români stabiliți acolo la muncă sau studiu nu vor fi afectate nicicum de procedura ieșirii din Uniune. Abia ulterior acestui moment, în baza regulilor care vor fi stabilite, vom putea vorbi de o eventuală restricționare de drepturi și de modul cum ea se va aplica.
Dacă împiedicarea noilor-veniți de a intra pe piața muncii din Marea Britanie are șanse mari să se realizeze, după finalizarea Brexitului, asta nu înseamnă cei care sunt deja stabiliți acolo vor fi forțați să plece. "Principiul respectării drepturilor câştigate, atât pentru cetăţenii UE din Marea Britanie, cât şi pentru britanicii din Uniunea Europeană, a fost afirmat pozitiv şi explicit de către ambele părţi în negocierile pentru Brexit (adică și de către statele din UE, cât și de către Marea Britanie, ca stat în curs de ieșire - n.red.). Din acest punct de vedere, apreciez că nu s-ar pune problema ca lucrătorii români din Marea Britanie să fie forţaţi să plece", consideră Ioan-Luca Vlad.
"Problema care se pune, şi este specifică Marii Britanii, este a dovedirii acestor drepturi. După cum se ştie, Marea Britanie nu are un sistem de cărţi de identitate, şi nici o evidenţă a populaţiei precum statele continentale, inclusiv România. Ca atare, dovada individuală a dreptului de rezidenţă şi de muncă poate fi complicată. În Marea Britanie, recent, s-a introdus posibilitatea obţinerii unui certificat de înregistrare / certificat de rezidenţă pentru cetăţenii Uniunii Europene. Pentru a se proteja şi a putea beneficia în viitor de prevederile acordurilor de recunoaştere a drepturilor câştigate, recomand cu tărie tuturor cetăţenilor români din Marea Britanie să aplice din timp pentru certificatul de înregistrare (pentru cei cu mai puţin de cinci ani rezidenţă acolo), respectiv pentru certificatul de rezidenţă (peste cinci ani)", a atras atenția avocatul.
Așadar, românii care sunt deja acolo ar trebui să se preocupe de obținerea unui certificat de înregistrare sau a unei certificat de rezidență, după caz, așa cum punctează specialistul. Detalii despre procedura obținerii acestor certificate se regăsesc în informațiile puse la dispoziție de autoritățile engleze. De altfel, acestea indică celor interesați să se înregistreze aici, pentru a putea primi din timp informațiile necesare referitoare la ce au de făcut în privința șederii lor acolo.
De când ar trebui să aibă loc restricționări pe piața muncii?
Specialistul ne oferă aici trei scenarii posibile pentru modul cum vor decurge lucrurile în perioada următoare:
- adoptarea în comun a unui acord de ieșire din UE, document care poate prevedea o perioadă mai mare de doi ani, reglementând în același timp și aspectele practice ale ieșirii din UE (varianta ideală, potrivit lui Ioan-Luca Vlad);
- în lipsa unui astfel de acord între UE și Marea Britanie, dreptul european își va înceta efectele pe 29 martie 2019 (când se împlinesc cei doi ani de la declanșarea procesului de Brexit);
- adoptarea unui decizii de prelungire a termenului de doi ani, pentru a da posibilitatea adoptării unui acord; la expirarea noului termen, s-ar aplica primul sau al doilea scenariu de mai sus, după caz.
Așadar, data de 29 martie 2019 nu reprezintă un termen "bătut în cuie" pentru finalizarea Brexitului și pentru încetarea aplicării dreptului european (și încetarea drepturilor cetățenilor europeni, odată cu el). Schimbări în piața muncii din Regatul Unit nu își vor face apariția mai devreme de acest termen, așa cum o subliniam și mai sus, dar nici de la 29 martie în mod obligatoriu. Practic, va trebui să vedem cum evoluează discuțiile dintre statele membre.
"În ipoteza că se ajunge la un acord, atunci cetăţenii români vor şti relativ din timp la ce să se aştepte. Un acord ar trebui să prevadă cel puţin măsuri tranzitorii şi proceduri necesare pentru dovedirea drepturilor câştigate, dacă se va respecta şi în viitor libertatea de circulaţie şi de stabilire, sau nu ş.a.m.d. În acest caz, aşa cum s-a antamat şi în unele discuţii informale din ultimele luni, va exista aproape sigur o perioadă de tranziţie, poate de 1-2 ani suplimentari (2019-2021) pentru aceste măsuri", ne precizează avocatul.
"În schimb, în ipoteza a doua, dacă nu există niciun acord, atunci 2019 va aduce încetarea oricăror drepturi pentru viitor, pe baza dreptului Uniunii Europene, rămânând la latitudinea legislaţiei britanice să reglementeze soarta celor deja prezenţi acolo. În acest sens, în sesiunea parlamentară de după alegerile din iunie 2017, guvernul britanic va introduce un proiect de lege denumit popular The Great Repeal Bill 2016 (deşi mai corect i s-ar spune legea de preluare a legislaţiei europene) prin care se doreşte preluarea în dreptul britanic a majorităţii dreptului curent european. Ca atare, subiectul ar trebui reluat în momentul când această lege se conturează mai concret şi ea va crea şi un calendar care va trebui urmărit cu atenţie", adaugă Ioan-Luca Vlad.