Onorariile minimale recent adoptate de UNBR vor intra în vigoare de la 30 septembrie 2017 și sunt prevăzute cu caracter de recomandare, așa cum o subliniază nu doar Hotărârea UNBR nr. 272/2017, ci și prevederea din Legea nr. 51/1995, care a impus UNBR să adopte, cu titlu de recomandare, astfel de onorarii.
Sumele propuse de UNBR nu vor reprezenta însă un ghid doar pentru avocați, ci și pentru judecători, atunci când se pune problema reducerii acestor onorarii în instanță. Când se pune această problemă? Potrivit Codului de procedură civilă, judecătorii pot cenzura cheltuielile de judecată cerute de o parte într-un proces atunci când vine vorba de onorariul avocatului. Și pot să facă asta inclusiv din oficiu, adică fără ca partea interesată să ceară asta în mod expres.
"Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său", scrie în Codul de procedură civilă.
Totuși, UNBR arăta, lunile trecute, într-o broșură intitulată "Avocatul și accesul la justiție", că printre factorii care se poziționează adesea ca o barieră în calea accesului la justiție se află și reducerea abuzivă a onorariilor avocaților de către unii judecători. Uniunea puncta faptul că reglementarea actuală din Cod le dă judecătorilor o putere discreționară când vine vorba de aceste reduceri, putere pe care o folosesc uneori inclusiv ca o măsură de "pedeapsă" la adresa comportamentului avocatului sau justițiabilului. Reducerea onorariului a devenit nu doar o chestiune des întâlnită, dar se ajunge adesea chiar la situații ridicole, umilitoare, în care se reduce onorariul până la sume sub 10 lei.
"Suportarea unor «pierderi» financiare cu ocazia apelării la justiție, deși partea adversă este în culpă procesuală, aduce atingere accesului liber la justiție, justițiabilul fiind nevoit să accepte, în prea multe cazuri, să rămână nedespăgubit de rambursarea unor cheltuieli de judecată normale situate în niște limite ale normalității", arată UNBR.
În broșura UNBR, se arată că adoptarea unor onorarii minimale va putea limita acest drept discreționar al judecătorului de a reduce sumele respective. De aceeași părere este și avocatul Ferdinand Secoșan, care, la solicitarea redacției noastre, ne-a explicat că tabloul onorariilor minimale le va servi și judecătorilor, așa cum le-a servit și ultima oară când a fost aplicabil un astfel de sistem (avocații au mai avut un astfel de tablou de onorarii minimale, însă în 2004 a fost eliminat, la presiunile autorităților din domeniul concurenței).
"Tabloul onorariilor minimale recomandate va fi instrumentul de lucru al instanțelor în această chestiune. Există o veche practică în acest sens, de pe vremurile în care era în vigoare un asemenea tablou. Instanțele de judecată doritoare cu temei să facă reduceri de cheltuieli de judecată constând în onorarii de avocat se vor raporta la tabloul în discuție, astfel încât reducerea să nu coboare sub acel barem. E marele câștig al acestui sistem. Dacă vor fi promovate și reglementări care să oblige instanțele să se raporteze la tabloul de onorarii recomandate și să nu coboare sub sumele prevăzute acolo, va fi cu atât mai bine", a spus Ferdinand Secoșan pentru avocatnet.ro.