INTERVIU: Onorariile minimale ale avocaților nu pot fi obligatorii și nu se compară cu cele ale notarilor și executorilor

Într-o opinie recent exprimată, Ferdinand Secoșan, avocat în cadrul Baroului Timiș, arată că tabloul onorariilor minimale stabilit de UNBR nu poate fi obligatoriu. În primul rând, pentru că, atunci când s-a modificat ultima oară Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, i s-a conferit Uniunii prerogativa de a veni cu o listă de onorarii de recomandare, iar nu obligatorii. Și, în plus de asta, hotărârea UNBR nu poate să depășească o lege, ca forță juridică.

L-am întrebat pe avocat ce crede despre aceste onorarii. Ne-a spus că sunt binevenite și că orice controverse s-ar naște în legătură cu cifrele din tablou, punctul de plecare al oricărei discuții despre un asemenea tablou e caracterul său recomandare, iar nu de obligativitate.

"Când prestațiile avocațiale vor deveni dreptul exclusiv al avocaților, la fel cum au dreptul la prestație exclusivă pe domeniile lor notarii și executorii judecătorești, atunci și onorariile minimale obligatorii obligatorii vor avea sens și eficiență." - Ferdinand Secoșan, avocat

avocatnet.ro: Are rost sau nu să comparăm ideea de onorarii minimale la avocați cu cele ale notarilor și executorilor?

Ferdinand Secoșan (FS): Polemicile angajate în jurul acestui subiect aduc intens în discuție situația executorilor judecătorești și a notarilor. Nu cred că aceste exemple sunt relevante. Pe de o parte, este o scăpare inexplicabilă a Consiliului Concurenței faptul că închide ochii la tablourile de onorarii minimale obligatorii ale acestor profesii. Pe de altă parte, trebuie observat că profesia de notar și cea de executor judecătoresc sunt profesii monopoliste, în sensul în care prestația notarială sau cea executorială sunt oprite oricărei alte persoane în afara celor prevăzute de lege, adică în afara notarilor și a executorilor.

Dacă vrei acte autentice sau acte de executare silită, nu ai decât o singură variantă: notarul sau executorul. În schimb, dacă vrei acte de natură avocațială, ai nu mai puțin de trei variante: le faci tu însuți, delegi un mandatar sau angajezi un avocat. Clientul nemulțumit de onorariul notarului sau al executorului nu are de ales decât tot un notar sau un executor. În schimb, clientul nemulțumit de onorariul avocatului are de ales, cu riscurile de rigoare, desigur, între a se descurca singur și a-și delega un mandatar. A pune limite minimale obligatorii în onorariile avocațiale înseamnă a îndepărta de avocați acea parte din clientelă care, din diverse motive, nu va dori să achite acele minimuri și va prefera să se descurce singură sau să apeleze la mandatari.

Conchid: Când prestațiile avocațiale vor deveni dreptul exclusiv al avocaților, la fel cum au dreptul la prestație exclusivă pe domeniile lor notarii și executorii judecătorești, atunci și onorariile minimale obligatorii obligatorii vor avea sens și eficiență.  Dacă ne va lăsa, totuși, Consiliul Concurenței. Până la acel moment, caracterul de recomandare al acestor onorarii este perfect adaptat realităților actuale ale profesiei de avocat.

avocatnet.ro: Ați punctat că tarifele din tablou reflectă mai mult prețurile din orașele mari decât pe cele din orașele mici. Cum ar trebui stabilite aceste onorarii minimale ca să împace pe toată lumea?

FS: Cred că cifrele ar trebui bazate pe un studiu statistic al pieței avocațiale. Un institut specializat ar putea obține de la fiecare barou onorariile avocațiale practicate de fiecare avocat din sistem, sub forma unor declarații anonime. Această cantitate enormă de date ar putea fi prelucrată profesionist, cu finalitatea redactării unui raport în acest sens. Cifrele din acest raport ar putea sta la baza unor estimări corecte de onorarii minimale. Iar în contextul în care piața avocațială nu este aceeași la București și la Strehaia, sau la Cluj și la Câmpeni, caracterul de recomandare al unui tablou al onorariilor minimale se impune o dată în plus.

Și din acest motiv, legiuitorul și UNBR au fost inspirați atunci când, promovând schimbarea legislativă adusă de art. 66, lit. x, din Legea nr. 51/1995, au exclus caracterul de obligativitate al tabloului. Și dacă un studiu de piață al onorariilor costă prea mult, nu văd nicio problemă să ne bazăm cifrele din tablou pe informații obținute direct, pe care să le rotunjim într-o direcție sau alta, dar în aceste condiții, o dată în plus, tabloul e normal să fie recomandat și nicidecum obligatoriu.

avocatnet.ro: Care din tarifele din listă vi se par nerealiste sau care vă ridică un semn de întrebare?

FS: Nu doresc să intru în mai multe detalii. Observ, cu titlu de exemplu, că se tarifează și prestații de regulă netarifate. Nu am auzit de colegi care să încaseze onorarii distincte pe cereri de recuzare, pe cereri de strămutare sau pe cereri de ajutor public judiciar. Or, tabloul instituie și asemenea onorarii. Încă o dată se relevă importanța caracterului de recomandare instituit de legiuitor. Dacă mi se recomandă asemenea onorarii, înțeleg. Dacă sunt obligat la ele, nu mai pot să înțeleg.

avocatnet.ro: Credeți că aceste onorarii vor afecta și clienții firme, nu doar simplii justițiabili, persoane fizice?

FS: Da, firmele mici și foarte mici. Afacerile de parter de bloc, micile ateliere, micile magazine de textile ieftine, afacerile de tarabă, micile SRL-uri de toate felurile, câtă frunză și iarbă etc. Ca să nu mai vorbim despre firmele intrate în planuri de reorganizare, conform Codului insolvenței. Prezumția că puterea de cumpărare a unei societăți comerciale este ab initio, fără nicio distincție, mai mare decât a unei persoane fizice, este greșită.

avocatnet.ro: Sunt afectate contractele de asistență juridică încheiate la acest moment? Adică vor putea avocații, de la 30 septembrie, să-și tragă de mânecă clienții și să le ceară plăți suplimentare?

FS: Legea/reglementările nu se aplică retroactiv. Contractele de asistență juridică se supun reglementărilor aplicabile la data încheierii lor.