In comertul electronic, romanii sunt misogini

Iniþiere în afaceri online, episodul 24
 
"2005 este anul în care criminalitatea informaticã a adus mai multe venituri decât traficul de droguri". Acest gen de statisticã neconvenþionalã demonstreazã creºterea ponderii comerþului electronic în volumul de schimburi comerciale mondiale. Tendinþele se resimt chiar ºi în România.
 
 Articolul de astãzi a pornit de la o discuþie cu Dl. Mãdãlin Matica, Director of European Operations al DotCommerce, primul „payment gateway” (serviciu de procesare a cãrþilor de credit/debit) deschis în România, în februarie 2004 (www.procesor.ro). O discuþie în care ne referim mai putin la cifre ori statistici. În schimb, sunt analizate plusurile ºi minusurile comerþului electronic din România, la începutul anului 2006, din perspectiva concurenþei strãine ºi a tendinþelor de orientare a pieþei.
 
 Imaginea României, ca brand, în industria comerþului electronic mondial nu este una de invidiat. Ultimele studii realizate de FBI aratã cã ocupãm locul 9 în rândul þãrilor care au generat în 2005 criminalitate informaticã. Totuºi, e un loc mai bun decât în anii trecuþi, iar românii nu mai sunt chiar aºa de temuþi. Procentul cu care contribuim la criminalitatea informaticã mondialã este de 0,9%. În clasament, Statele Unite ale Americii conduc detaºat cu peste 76% din totalul fraudelor informatice mondiale. Înaintea României se mai aflã þãri precum Marea Britanie, Grecia sau Franþa.
 
 De ce magazinele online strãine refuzã carduri româneºti
 Chiar dacã România nu mai face parte dintre marii generatori de fraudã, cardurile românesti sunt încã interzise la plãþi în multe magazine online vest europene ºi americane. O situaþie care are la bazã analiza pragmaticã a potenþialului pieþei online din România. Cifrele oficiale vorbesc despre un numãr de 7 milioane de carduri emise în þara noastrã. Pentru fiecare dintre aceste carduri, în fiecare lunã se realizeazã în medie 3 tranzacþionãri. „Pentru a se ajunge la acesta medie, trebuie sã existe un numãr imens de carduri cu care se fac maxim 2 tranzacþii lunare (corespondente avansului ºi lichidãrii salariale), precum ºi un numãr mic de carduri care realizeazã mai mult de 3 tranzacþii”, este de pãrere Mãdãlin Matica. Potrivit estimãrilor DotCommerce, în România ar exista un numãr de 400.000 de potenþiali cumpãrãtori, cu un salariu mediu lunar de aproape 500 de euro ºi 100.000 de potenþiali cumpãrãtori cu un salariu mediu lunar de 1.500 de euro.
 În momentul în care stabilesc ºi menþin interdicþia aplicatã cardurilor româneºti, comercianþii din strãinãtate se raporteazã la aceste cifre. De obicei, se pune în balanþã numãrul mediu de fraude lunare înregistrate ca urmare a acceptãrii cardurilor româneºti ºi comisionul mediu (în jurul a 1-2% din valoarea tranzacþiilor) câºtigat de magazinul respectiv, ca urmare a comenzilor plasate de cardurile româneºti. În cele mai multe situaþii, eventualul câºtig este „îngropat” foarte uºor de costul de reparare a fraudei.
 
 În tot rãul e ºi un bine
 Pe de altã parte, absenþa localizãrii în România a gigantilor ecommerce din strãinãtate are ºi o parte bunã. Magazinele noastre au ºansa unicã de a învãþa înaintea tuturor celorlalte afaceri din Europa Centralã ºi de Est. Pot învãþa rapid în România ºi se pot extinde în celelalte þãri. Unul dintre exemple este firma Neogen, care s-a extins deja la scarã regionalã, dovadã fiind diviziile Neogen Bulgaria ori Neogen Serbia.
 
 Concediu postnatal
 Privit în ansamblu, comerþul electronic de la noi este încã în fazã postnatalã. Majoritatea utilizatorilor preferã sã cumpere online optând pentru varianta de platã în ramburs. Aºa se explicã ponderea extrem de micã (sub 5%) pe care plãþile cu card o ocupã în volumul tranzacþiilor. Cu toate acestea, perspectivele sunt interesante. Magazinele virtuale înregistreazã o ratã de creºtere lunarã foarte mare, de 17-20%.
 Aºa cã, dacã vã gândiþi sã vã dezvoltaþi propria afacere de comerþ electronic, acum este un moment încã prielnic.
 
 Curtaþi femeile!
 Mãdãlin Matica are câteva sfaturi pentru comercianþii care doresc sã se implice în ecommerce:
 1. Vindeþi produsele altora. Un magazin online nou-deschis nu trebuie sã cunoascã de la început grija unor stocuri, nu trebuie sã-si împunã sã cumpere marfã încã din primele momente ale existenþei sale. Altfel, creºte riscul ºi se diminueazã cu mult explozia de începutul afacerii.
 2. Orientaþi-vã spre produse care lipsesc de pe piaþa româneascã. La noi, piaþa produselor oferite spre vânzare online este destul de omogenã. De regulã, se oferã computere, telefoane mobile, cãrþi, etc. Foarte puþine sunt iniþiativele care încearcã sã ofere publicului ºi un alt gen de produse. Unul dintre exemplele cele mai potrivite este segmentul de produse dedicate femeilor. Mãdalin Mãtica considerã acest pont drept una dintre viitoarele idei de succes din comerþul electronic românesc: „Ar trebui vândute în principal produse dedicate femeilor. Din pãcate, comerþul electronic sufera în acest moment de misoginism. Femeile, spre deosebire de bãrbaþi, sunt segmentul de piaþã extrem de fidel. Parfumuri, haine, lenjerie intimã, toate aceste produse pot fi vândute foarte uºor. Femeile sunt, în general, mult mai bune cumpãrãtoare decât bãrbaþii.”
 3. Bucuraþi-vã doar la a treia vânzare cãtre acelaºi client. Construiþi un sistem competitiv al managementului clienþilor.
 O altã decizie importantã este datã de alegerea furnizorului de procesare a plãþilor online. În prezent, piaþa româneascã este împãrþitã de doi mari procesatori: DotCommerce, companie subsidiarã a DotCommerce LTD – Boston, USA ºi ePayment International, companie membrã a grupului GeCAD. De asemenea, cel puþin patru bãnci oferã servicii proprii de procesare a plãþilor pentru comerþ electronic.
 Spre deosebire de ofertele procesatorilor independenþi, bãncile sunt descurajate de valorile infime ale comisioanelor pe care le câºtigã în urma furnizãrii acestor servicii. Un comision de 2% sau 3% din tranzacþii, care rareori depãºesc milioane de dolari lunar, nu este deloc interesant în comparaþie cu ofertele de creditare, unde comisioanele sar des de pragul celor 10% din volumul imens al pieþei creditelor.
 
 Vorbiþi cu toatã lumea
 În privinþa alegerii unei soluþii de platã online pentru propriul magazin, sfaturile devin foarte importante.
 1. Începeþi întotdeauna prin a avea o discuþie cu cu toþi ofertanþii, indiferent de mãrimea acestora. E o modalitate prin care comerciantul îºi poate face cu adevãrat o idee despre ofertele din piaþã.
 2. Identificaþi toate costurile pe care le impune înrolarea într-un astfel de sistem. Sunt situaþii în care se percep taxe pentru notificarea în timp real a comenzilor efectuate de utilizatori. De asemenea, în piaþã se percep uneori taxe de mententanþã, care se plãtesc lunar, precum ºi taxe de înrolare în sistem, care urmeazã a fi plãtite la începutul colaborãrii. Comerciantul trebuie sã fie atent mai ales la costurile ascunse, percepute de procesator.
 3. Observaþi politica în caz de fraudã pe care o impune ofertantul. Este garantatã protecþia comerciantului? Respectã procesatorul standardele de securitate internaþionale? Care este credibilitatea comerciantului? Cât la sutã deþine procesatorul respectiv din piaþã? Care sunt clienþii cu care lucreazã procesatorul respectiv?
 
 O legendã spulberatã
 Aºadar, viitorul sunã bine, dar prezentul ne pune bariere: „Uneori ne punem piedicã singuri. S-au fãcut afirmaþii anul trecut, potrivit cãrora ecommerce-ul românesc are performanþe doar din cauza industriei pornografiei ºi a jocurilor de noroc. În ultima jumãtate a anului 2005, au sosit în România reprezentanþi ai Visa ºi MasterCard, care sã facã o analizã a acestei situaþii. Nici un procesator de la noi nu raportase cã ar intermedia astfel de tranzacþii. Raportul oficial a stabilit clar cã în România nu s-au procesat ºi nu se proceseazã pornografie ºi jocuri de noroc.”, comenteazã Mãdãlin Matica rãzboiul surd din ecommerce-ul românesc.
 
 Ghiºeul Virtual
 Ministerul Comunicatiilor anunþã ca iminentã lansarea în cursul acestei luni a ghiºeului virtual de plãþi, proiectul fiind acum în faza de testare finalã. Astfel, de pe adresa www.ghiseul.ro, posesorii de carduri vor putea plãti on-line o serie de taxe, impozite ºi amenzi. Procesatorul tranzacþiilor de pe ghiseul.ro, compania DotCommerce, a anunþat cã se vor putea utiliza toate tipurile de carduri emise sub sigla Visa ºi MasterCard.
 
 Românii fraudeazã încrederea
 Românii sunt recunoscuþi în strãinãtate pentru fraudele de încredere, realizate mai ales pe siteurile de licitaþii online. Ca urmare, în 2005 eBay ºi-a desemnat un reprezentat pentru România. Avocatul Albena Spasova a participat, în decembrie, la o conferinþã IT în România. În prima fazã, Spasova cerceteazã cadrul juridic al comerþului electronic din România ºi modul în care pot fi prevenite fraudele.