Negocierea colectivă: Dacă refuză inițierea acesteia, angajatorii riscă să fie amendați cu mii de lei

Pentru a evita scăderea în 2018 a salariilor nete actuale, angajatorii trebuie să majoreze salariile brute ale angajaților, pentru a acoperi astfel trecerea CAS și CASS în totalitate în sarcina celor din urmă.

În acest context, Executivul a dat recent Ordonanța de urgență nr. 82/2017, pentru a obliga toți angajatorii să desfășoare negocieri colective în perioada 20 noiembrie - 20 decembrie 2017. Practic, deși nu este precizat în mod clar în acest act normativ, din prevederi reiese că obligația are în vedere ajustarea salariilor brute.

Însă ce consecințe ar putea avea refuzul angajatorilor de a demara negocierile colective?

Contactat de redacția noastră, Mihai Anghel, managing associate la Țuca Zbârcea & Asociații, ne-a spus că o primă consecință a inacțiunii angajatorului ar fi că, astfel, sindicatul sau reprezentanții angajaților pot solicita ei începerea negocierilor. Apoi, o altă consecință ar fi că firmele ar risca o amendă de la 5.000 la 10.000 de lei din partea autorităților, dacă refuză începerea negocierilor.

„Așadar, o primă consecință a neîndeplinirii obligației de a iniția negocierile ar fi că acestea ar putea fi declanșate de partenerii sociali. Mai departe, dacă angajatorul refuză negocierea chiar și după primirea cererii scrise de la partenerii sociali, nu este exclus ca angajatorii să fie sancționați cu amendă contravențională de la 5.000 la 10.000 de lei, conform prevederilor art. 217 alin. (1) lit. b) din Legea dialogului social”, lămurește specialistul în dreptul muncii.

Pe deasupra, Mihai Anghel atrage atenția că, în cazul unui refuz de începere a negocierilor sau în cazul unui eșec al negocierilor, pot apărea „premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă la angajatorii la care există sindicate reprezentative sau reprezentanți aleși ai salariaților și la care nu există încheiat un contract colectiv de muncă în vigoare”.

Cu toate astea, acolo unde deja există un contract colectiv de muncă în vigoare, riscul de a fi declanșat un conflict de muncă în urma refuzului angajatorului de a demara negocieri colective în această perioadă ar fi redus, din moment ce Legea dialogului social prevede că o asemenea variantă nu este posibilă.

„De asemenea, la angajatorii la care nu există sindicate reprezentative sau reprezentanți aleși ai salariaților, riscul declanșării unor conflicte colective de muncă este redus, întrucât acești salariați nu ar putea fi reprezentați conform legii în cadrul conflictului colectiv de muncă”, punctează Mihai Anghel.

Negocierile colective impuse de Guvern tuturor angajatorilor vin în contextul transferului CAS și CASS în totalitate în sarcina salariaților. Practic, pentru a se evita în 2018 scăderea salariilor nete actuale, angajatorii ar trebui să majoreze salariile brute.

Din ianuarie 2018, CAS și CASS vor fi datorate exclusiv de salariați, în condițiile în care în prezent sunt datorate la comun atât de angajați, cât și de angajatori. În același timp, celelalte patru contribuții sociale existente în prezent vor fi reorganizate ca una singură (contribuția asiguratorie pentru muncă), ce va cădea în sarcina exclusivă a angajatorului.