Închisoare pentru neplata CAS&CASS: Cinci posibile efecte negative pentru firme și pentru salariați

Reținerea la sursă și neplata la buget a contribuțiilor sociale pentru pensii (CAS) și sănătate (CASS) aferente salariilor achitate de către companie va fi incriminată, începând cu anul viitor, drept o faptă de evaziune, astfel că administratorii riscă pedepse cu închisoarea de la unu la șase ani. Această măsură este cuprinsă într-un proiect de ordonanță de urgență lansat recent în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor Publice și care va modifica Legea evaziunii fiscale.

Deși neplata contribuțiilor a mai fost considerată infracțiune până la jumătatea anului 2015, o decizie a Curții Constituționale a României a schimbat acest lucru, astfel că în ultimii doi ani, pentru această faptă, angajatorii au riscat cel mult amenzi contravenționale proporționale cu valoarea sumelor datorate la bugetul de stat.

Proiectul de ordonanță de urgență amintit anterior prevede faptul că neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a contribuțiilor sociale reținute la sursă constituie infracțiune și atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri.

Prin urmare, riscul atragerii răspunderii penale va determina companiile să trateze cu maximă atenție plata la scadență sau în cel mult 30 de zile de la acest termen a obligațiilor fiscale. Totuși, companiile care se vor confrunta cu lipsa lichidităților pe termen scurt vor fi nevoite să aplice măsuri prin care să își constituie aceste resurse financiare, însă nu toate aceste măsuri vor avea efectul dorit.

Mai jos sunt prezentate câteva posibile efecte care vor decurge din această situație:

Efectul 1: Neplata la timp a salariilor

Reținerea la sursă și neplata la bugetul de stat a CAS și CASS va atrage răspunderea penală a administratorilor, astfel că firmele ar putea amâna plata la timp a salariilor. Prin urmare, dacă salariile nu sunt plătite, nici contribuțiile sociale nu vor fi reținute la sursă, astfel că atragerea răspunderii va putea fi amânată.

Evident, neplata la timp a salariilor este o măsură drastică, cu efect foarte puternic asupra stabilității firmei, astfel că această măsură nu va fi aplicată decât în cazuri limită. Totuși, dacă se va ajunge într-o astfel de situație, desfășurarea în viitor a activității economice va fi incertă, ținând cont de faptul că angajații vor lua măsuri în consecință: vor înceta activitatea, vor declanșa greve și alte conflicte de muncă sau își vor căuta un alt loc de muncă.

Efectul 2: Firmele vor amâna plata furnizorilor

Dacă plata cu întârziere a salariilor nu este o opțiune, firma ar putea fi tentată să întârzie plata către furnizori, păstrând astfel resursele financiare pentru plata contribuțiilor sociale scadente. Această măsură ar reprezenta, de fapt, un transfer al problemelor către furnizori, astfel că aceștia din urmă se vor găsi în situația de a nu-și putea plăti la timp obligațiile scadente pentru plata propriilor salariați sau furnizori, creându-se, în acest fel, un efect de domino al problemelor în mediul de afaceri.

În cazul în care firma se va confrunta cu o lipsă de lichiditate pe termen scurt, amânarea plății facturilor emise de furnizori va fi, cel mai probabil, prima măsură aplicată de către acestea.

Efectul 3: Firmele vor solicita linii de credit

O lipsă a lichidității pe termen scurt poate fi rezolvată prin deschiderea unei linii de credit, însă nu toate companiile pot opta pentru această soluție.

Astfel, următoarele categorii de întreprinderi nu vor putea solicita deschiderea unei linii de credit sau vor întâmpina dificultăți suplimentare:

• firmele nou-înființate, cu un istoric mai mic de 12 sau 24 luni;
• companiile care au o activitate economică redusă și nu pot suporta costurile sau nu pot respecta condițiile impuse de bancă;
• companiile care au înregistrat pierderi fiscale în exercițiul financiar anterior;
• firmele cu activitate sezonieră, în special cele din agricultură, piscicultură, industria hotelieră, etc;
• firmele care nu dețin suficiente active pentru a garanta linia de credit solicitată.

Chiar și firmele care respectă condițiile cerute de bănci și pot beneficia de linia de credit se vor confrunta cu două probleme:

• pregătirea documentelor, analiza bancară și acordarea liniei de credit durează, astfel că nu întotdeauna problema unei lipse de lichiditate pe termen scurt va fi rezolvată prin apelarea la o finanțare bancară;
• acordarea unei linii de credit și utilizarea acesteia în activitatea curentă va genera costuri de finanțare, astfel că firmele vor înregistra costuri operaționale în creștere.

Efectul 4: Firmele care vor aplica split TVA vor fi puternic afectate

De la 1 ianuarie 2018, anumite companii vor aplica benevol sau vor fi constrânse să aplice prevederile split TVA privind plata diferențiată a taxei pe valoarea adăugată către furnizori.

Astfel, imobilizarea unor sume în contul de TVA, alături de constituirea unor rezerve de bani pentru plata la scadență a CAS și CASS vor provoca mari dificultăți financiare companiilor. Prin urmare, orice mic dezechilibru financiar (încasarea cu întârziere a facturilor emise ar fi doar un exemplu) le-ar putea împinge în incapacitate financiară și faliment.

Efectul 5: Beneficiarii de fonduri nerambursabile își vor abandona proiectele

Mai mult, o altă categorie de companii vor resimți puternic efectele acestei schimbări legislative, respectiv beneficiarii proiectelor finanțate prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă, așa cum este cazul programului Start-up Nation.

Aceste firme, prin planul de afaceri depus spre evaluare și prin contractul de finanțare semnat, și-au asumat obligația de a crea un număr suplimentar de locuri de muncă, dar și menținerea lor pentru o perioadă ce uneori poate ajunge la cinci ani de zile.

Dacă o companie care se află în dificultate financiară poate găsi o soluție pentru problemele sale prin reducerea numărului de locuri de muncă, ajungând astfel la o nouă stare de echilibru financiar, o firmă beneficiară de sprijin financiar nerambursabil nu poate apela la această variantă.

Dacă acest lucru s-ar produce, finanțatorul va fi îndreptățit să rezilieze contractul de finanțare, să solicite rambursarea integrală a ajutorului nerambursabil plătit, iar dacă acest lucru nu se produce, poate demara acțiuni în instanță împotriva firmei beneficiare.

Dificultățile vor fi cu atât mai mari cu cât multe dintre aceste companii sunt nou-înființate, neavând un istoric financiar, piață de desfacere, experiență de lucru sau un renume deja format în mediul de afaceri.