Lista de infracțiuni cu privire la care un judecător poate să dispună arestarea preventivă a unei persoane ar putea fi limitată semnificativ, dacă sunt adoptate amendamentele propuse de o comisie specială la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal. Actul ar mai avea practic nevoie doar de adoptarea în Camera Deputaților, promulgarea de către șeful statului și publicarea în Monitorul Oficial pentru a se aplica.
Ca să înțelegem exact contextul, trebuie să vorbim, pe scurt, despre cum se poate dispune arestarea preventivă, conform Codului de procedură penală. Întâi, e vorba de situațiile în care există probe din care să rezulte bănuiala că inculpatul a comis o infracțiune (oricare) și a fugit/s-a ascuns, vrea să influențeze un martor/alt participant să ascundă/să distrugă niște probe, dacă face presiuni asupra victimei sau dacă ar fi comis altă faptă penală sau pregătește una.
În afară de asta, există o listă de infracțiuni în cazul cărora judecătorul poate să dispună arestarea preventivă, fără alte condiții, doar să existe bănuiala că inculpatul a comis una din acele fapte. Cu privire la această listă se doresc modificări, iar textul propus în raportul cu amendamente al comisiei speciale este următorul:
"Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică".
Ce lipsește din acest text și se regăsește acum în Codul de procedură penală? Lipsesc următoarele infracțiuni: spălare de bani, infracțiunile săvârșite prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, evaziune fiscală, nerespectarea regimului armelor, munițiilor, a regimului materialelor nucleare, nerespectarea regimului materiilor explozive, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, traficul de droguri (noțiunile de trafic de stupefiante și de trafic de arme au fost declarate neconstituționale și, deci, nu mai pot fi folosite), dar și infracțiunile de corupție.
Apoi, textul care e acum în vigoare se referă și la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cinci ani ori mai mare, însă referirea la aceste infracțiuni nu mai există în textul propunerii. Care ar fi astfel de infracțiuni: tâlhăria comisă prin amenințare, genocidul, infracțiunile contra umanității, infracțiunile de război, contrabanda, furtul din locuință, delapidarea, infracțiunile rutiere, actul sexual cu un minor, agresiunea sexuală, în unele cazuri, proxenetismul, infracțiunile contra înfăptuirii justiției ș.a.
Riscul lăsării în libertate a unor infractori periculoși este real
Ceea ce trebuie înțeles este că arestarea preventivă nu se poate dispune doar pentru că fapta comisă pare gravă și se consideră necesară arestarea inculpatului. Judecătorul poate face astfel de aprecieri doar în condițiile legii. Asta înseamnă că trebuie să verifice dacă situația se încadrează în prima categorie de fapte, cea la care ne-am referit inițial, ori în lista de infracțiuni (care se propune a fi micșorată acum).
Or, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de la prima categorie de situații, dacă nu regăsește infracțiunea pe lista din cod, atunci măsura arestării ar putea fi contestată cu succes de către cel arestat, pentru că ar fi în afara legii.
"Prin această reglementare propusă, expunem populația unui risc inerent lăsării în libertate a unor infractori periculoși, care vor putea să-și continue activitatea infracțională. În plus, aceste categorii de infractori vor fi încurajate să continue comiterea unor astfel de fapte (...) Ar trebui lăsată o marjă mai largă de apreciere a judecătorului cu privire la infracțiunile care impun luarea măsurii arestării preventive. Limitarea excesivă a acestor infracțiuni, printr-o reglementare ce se dorește a fi exhaustivă se poate dovedi ulterior foarte deficitară", spun Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România ca răspuns la proiectul legislativ în discuție.
Atenție! Proiectul de lege privind modificarea legilor penale nu se aplică momentan. Pentru a putea intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Camera Deputaților, promulgat prin decret de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)