În cazul în care contribuabilii rețin, dar nu varsă la bugetul de stat în termen de cel mult 30 de zile de la scadență sumele ce reprezentă impozite și contribuții ar putea fi acuzați de evaziune fiscală, riscând pedeapsa cu închisoarea de la unul la șase ani, potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență lansat în dezbatere publică, de către MFP și care va modifica Legea evaziunii fiscale.
Cu privire la acest proiect de act normativ, CNIPMMR a atras atenția recent, prin intermediul unui comunicat de presă, asupra unor efecte pe care reincriminarea penală a neplății în termenul amintit a contribuțiilor sociale și a celorlalte impozite le va avea asupra angajaților, a întreprinderilor, a mediului de afaceri, dar și a bugetului de stat.
1. Noile prevederi ar putea duce la închirerea multor firme
Mulți antreprenori își vor închide firmele, dacă estimează că nu își vor putea plăti contribuțiile sociale și impozitele în termenul de 30 de zile de la data scadentă.
În prezent, conturile societăților sunt blocate de ANAF, iar disponibilitățile sunt executate silit pentru recuperarea obligațiilor fiscale. Totuși, intrarea în vigoare a acestui act normativ ar atrage răspunderea penală a administratorilor acestor societăți, ceea ce îi va face pe aceștia să nu își asume riscuri suplimentare, alegând situația mai facilă: închiderea firmelor.
2. Șomajul va crește
Creșterea șomajului ar putea avea, după intrarea în vigoare a acestui act normativ, două cauze principale:
- închiderea firmelor va duce la disponibilizarea personalului existent în acel moment;
- firmele care își vor continua activitatea și în aceste condiții vor ajusta numărul de salariați, reducându-și activitatea la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung.
Prin urmare, de la o situație în care statul recuperează cu dificultate contribuțiile sociale datorate pentru pensii și sănătate se va ajunge la o situație în bugetul de stat nu va mai fi deloc alimentat cu aceste sume.
3. Reducerea investițiilor
Lichiditățile vor fi vitale în contextul aplicării prevederilor acestui act normativ, astfel că societățile vor evita investițiile care nu sunt absolut necesare, ceea ce va duce, pe termen lung, la o plafonare a activității economice și la o reducere drastică a angajărilor.
4. Reducerea veniturilor la buget
Nu doar angajații și firmele private vor pierde de pe urma acestor măsuri, în eventualitatea în care ele se vor implimenta ca atare, ci și bugetul de stat:
- se vor pierde contribuții sociale aferente salariilor plătite;
- se vor pierde impozite și taxe locale pentru clădirile, mijloacele de transport care ar constitui obiectul unor investiții la care firmele vor renunța;
- se va pierde impozitul pe profit sau pe veniturile suplimentare generate de noile investiții.
5. Creșterea cheltuielilor bugetare
Creșterea șomajului va genera economii de cheltuieli pentru firmele private, însă bugetul de stat va fi afectat de două ori. Nu doar că statul va pierde contribuțiile sociale aferente salariilor acestora, ci va fi nevoit să achite pentru persoanele disponibilizate ajutoare sociale și indemnizații de șomaj.
Ca o concluzie a comunicatului de presă, CNIPMMR susține efectuarea controalelor și aplicarea legilor în vigoare în acest moment pentru recuperarea datoriilor la bugetele asigurărilor sociale, în cazul contribuabililor rău-plantici și nu introducerea răspunderii penale pentru 1.260.000 de profesioniști activi din punct de vedere juridic la data de 30.11.2017.
Atenție! Proiectul de act normativ NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta are nevoie de aprobarea Executivului și publicarea în Monitorul Oficial.