Faptele de corupție prin care se urmărește obținerea unui beneficiu altcuiva decât celui care comite respectivele fapte nu ar mai trebui pedepsite penal, potrivit unor parlamentari. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere săptămâna trecută și trebuie discutată și supusă votului în ambele Camere.
Dacă va obține votul în Parlament, propunerea va trebui promulgată prin decret de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial ca să se aplice.
Sunt două schimbări pe care inițiatorii vor să le facă la pedepsirea unor tipuri de fapte de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000:
- atunci când foloasele obținute sunt pentru altul (bani, bunuri etc.), faptele să nu se mai pedepsească cu închisoarea de la unu la cinci ani;
- doar beneficiile materiale obținute pentru sine să atragă răspunderea penală.
"Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite", e forma pe care o propun parlamentarii (pentru comparație, textul actual: "Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite").
Vorbim, mai exact, de următoarele fapte:
- efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Cu privire la faptele în sine nu se propun modificări, dar inițiatorii vor să se introducă un text de lege prin care să se explice exact ce înseamnă operațiuni financiare. Iată textul din propunerea lor:
"Operațiunile financiare constau în operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerț, operațiunile financiare trebuie să constituie un act de speculă sau o acțiune de intermediere în circulația bunurilor, făcută în mod organizat", potrivit propunerii.
Cel care e doar un intermediar nu trebuie pedepsit
În expunerea de motive la această ințiativă găsim ideea că legiuitorul, când a făcut această lege și a ales să pedepsească și situația obținerii pentru altul de beneficii printr-o faptă de corupție, s-a gândit că făptuitorul ar putea invoca faptul că nu el e beneficiarul, ci altă persoană, scăpând astfel de pedeapsă.
"(...) în fapt, o asemenea abordare nu are legătură cu realitatea. Astfel, este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracțiune fără nici un fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terțe persoane (...) Este esențial să se determine o legătură certă între fapta incriminată și beneficiul rezultat, în favoarea făptuitorului (...) Beneficiarul aparent este, în fapt, doar un intermediar, astfel că nu ne găsim în prezența unei infracțiuni de corupție", scrie în motivare.
Formularea aceasta nu e însă singulară în legislația noastră, nici pe departe. Legiuitorul a folosit-o de multe ori când a definit infracțiuni. Câteva exemple: șantajul, proxenetismul, înșelăciunea, frauda informatică, luarea de mită, traficul de influență, falsul în declarații.
Atenție! Propunerea legislativă privind faptele de corupție NU se aplică momentan. Aceasta trebuie adoptată în Parlament, aprobată prin decret de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare.
Comentarii articol (1)