UPDATE: Concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului 2018: Cum se obțin și ce s-a schimbat anul acesta

Legea dă dreptul atât mamei cât și tatălui să obțină concediul și banii aferenți pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani (trei ani, pentru copilul cu handicap). Pentru asta, trebuie să fi realizat timp de cel puțin 12 luni venituri impozabile în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.

"Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit (...), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară", prevede actul normativ amintit.

În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.

În perioada 23 martie - 16 septembrie 2018, din pricina unor modificări fiscale făcute în prima parte a anului, persoanele care au obținut (și) venituri din drepturi de autor nu le-au putut valorifica în contextul indemnizației pentru concediul de creștere a copilului. Situația a fost remediată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2018, care a făcut ca aceste venituri să fie luate din nou în calcul, iar cei care au obținut indemnizații diminuate în această perioade pot obține diferențele de bani până la finalul acestui an.

Important! Banii și concediul de creștere a copilului se cuvin pentru fiecare dintre nașteri, dacă părinții au mai mult de un copil.

În afară de condițiile de mai sus, părintele care vrea să intre în CCC trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:

• să fie cetățean român, străin sau apatrid (adică fără cetățenie);
• domiciliul/reşedinţa să-i fie pe teritoriul României;
• locuiește în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

Atenție! Nu se transferă de la un părinte la altul dreptul la CCC. Dacă ambele persoane din familie au dreptul la CCC, regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept. Astfel că, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună.

Ce bani poți să primești în CCC

Potrivit ordonanței, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.

De la 1 ianuarie 2018, indemnizația lunară pentru creșterea copilului are o limită minimă de 1.250 de lei, în creștere de la 1.232 de lei (valoarea minimă în 2017). Dacă anul trecut indemnizația minimă se calcula raportat la salariul minim, lucrurile s-au schimbat, mai nou. Acum, indemnizația minimă se raportează la valoarea indicelui social de referință, care este de 500 de lei.

"Cuantumul minim al indenizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, denumit în continuare ISR și nici mai mare de 8.500 lei", scrie în cea mai nouă formă a ordonanței sus-menționate.

Avem, așadar, o limită minimă și una maximă pentru banii de CCC:

• un părinte trebuie să primească cel puțin 1.250 de lei în fiecare lună de CCC (dacă s-ar fi raportat la salariul minim, cum era înainte, minimul ar fi fost cu câteva sute de lei mai mare);
• indiferent de cât de mari sunt veniturile ce le obține, un părinte nu poate primi mai mult de 8.500 de lei lunar.

Plafonarea indemnizației minime a avut loc anul trecut, în toamnă, când, după numeroase discuții, s-a decis că e nevoie să se reinstituie un plafon pentru a se evita situațiile în care un părinte în CCC obține de la stat sume cu numeroase zerouri. La vremea aceea, ministrul muncii declara inclusiv că acordarea acestor bani în CCC este un mare beneficiu de la stat, întrucât nimeni nu contribuie la constituirea acestor fonduri.

Ce documente îți trebuie

Pentru a beneficia în mod legal de concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele interesat trebuie să depună o cerere, conform OUG nr. 111/2010, însoțită de următoarele documente (nu sunt necesare copii legalizate):

• copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
• actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
• actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
• dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
• dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
• orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Acestea se depun, potrivit ordonanței, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale (unde au fost trimise de primării), acestea fiind comunicate solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.

Mai ai voie să obții alte venituri în CCC?

Regula e că cel ce primește indemnizația de CCC nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada respectivă. Altfel, se va suspenda dreptul la bani (suspendare care va interveni în ziua imediat următoare). Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă:

• persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu
• cel îndreptățit primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
• beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel nu depăşeşte de trei ori cuantumul minim al indemnizaţiei.

În acest din urmă caz, părintele are voie să obţină venituri impozabile, fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, dacă acestea nu depășesc într-un an calendaristic 3.750 de lei (1.250 lei x 3).