Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Ratele băncilor la stat

Băncile din România au vărsat la bugetul de stat, în perioada 2012-2016, peste 20 de miliarde de lei, sub formă de impozite şi contribuţii.

Din această sumă, doar valoarea banilor intraţi în buzunarul statului din taxarea muncii din domeniul bancar se ridică la aproape 9 miliarde de lei.

Între 2012 şi 2016, băncile au raportat un profit de 2,1 miliarde lei, însă au ieşit pe plus doar în 3 din cei 5 ani analizaţi, potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers. Sunt cifre oficiale pe care premierul, demisionar de aseară, Mihai Tudose ori nu le cunoştea, ori le ignora atunci când lansa atacuri la adresa sectorului bancar.

Mihai Tudose spunea anul trecut că Terente era mic copil pe lângă bănci. Sugera atunci că băncile îşi ascund profiturile şi raportează pierderi ani la rând. De asemenea, spunea că refuză să-şi ţină salariul pe card din cauza comisioanelor percepute de bănci.

Delegația japoneză, interesată de calitatea forței de muncă și mediul IT din România

Calitatea forţei de muncă şi mediul tehnologiei informaţiei sunt câteva dintre elementele ce atrag investitorii japonezi în România, a apreciat, marţi, la o întâlnire cu jurnaliştii, Norio Maruyama - director general pentru presă şi diplomaţie publică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) japonez.

Maruyama, care este purtătorul de cuvânt al delegaţiei ce l-a însoţit în România, Bulgaria, Serbia şi ţările baltice pe premierul nipon Shinzo Abe, a vorbit despre vizita înaltului demnitar la Bucureşti şi despre câteva dintre priorităţile relaţiei viitoare România-Japonia.

„Companiile japoneze sunt interesate de România. Calitatea forţei de muncă şi mediul tehnologiei informaţiilor în România sunt foarte atrăgătoare pentru companiile japoneze”, a punctat purtătorul de cuvânt.

În ceea ce priveşte colaborarea economică România-Japonia, Maruyama a menţionat, drept context, Acordul de parteneriat economic Japonia-Uniunea Europeană.

Se caută oameni pentru unul dintre cele mai bănoase locuri de muncă din România

În ciuda salariilor mai mult decât atractive, e criză de controlori de trafic aerian. România va avea nevoie, în următorii 7 ani, de aproximativ 200 de specialişti numai la Bucureşti, dar e loc de mai bine în toate sediile Romatsa din ţară. Pregătirea unui om de care, într-o singură zi, depinde soarta a mii şi mii de călători durează şi 5 ani. Peste 1.000 de oameni s-au înscris anul trecut la testările de specialitate pentru un loc de muncă în Bucureşti, însă doar 86 au trecut probele eliminatorii.

În urmatorii șapte ani, România va avea nevoie să angajeze peste 140 de controlori de trafic, și asta numai în Bucureşti. La ultima selecţie, din cei aproape 20.00 de candidați înscriși, au fost admiși puțin peste 100.

Gabriel Tudorache, lider de sindicat, Romatsa: Situația în ceea ce privește numărul controlorilor de trafic, nu este foarte fericită. În țară, în momentul de față, deși în ultimii doi ani s-au făcut eforturi, încă nu avem numărul necesar de controlori. În schimb, problema pe care o avem aici în ACC București este una de vârstă a controlorilor. În circa 6-7 ani, vor ieși la pensie. Acest lucru este foarte grav, pentru că, un elev ca să ajungă controlor sunt necesari trei ani, sau poate patru ani și asta pentru a se autoriza pe un singur sector de dirijare. Noi avem la un moment dat șapte sectoare geografice.