avocatnet.ro 
Judecătorii și procurorii cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții se vor putea pensiona și mai devreme de 60 de ani pentru a obține pensiile de serviciu, potrivit Legii nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Publicată luni în Monitorul Oficial, legea ce conține această modificare a primit între timp, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, o amânare în ceea ce privește aplicarea acestei pensionări timpurii: mai exact, magistrații vor putea profita de pensionarea de serviciu după 20-25 de ani de profesat abia din 1 ianuarie 2020.
"De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții", scrie, mai exact în forma modificată a statutului magistraților.
Ca să vedem noutatea, ne uităm în forma actuală a textului de lege citat mai sus, unde scrie clar că pensia aceasta poate fi obținută de cei care au împlinit 60 de ani.
Prin urmare, acești magistrați, dacă au intrat în profesie imediat după terminarea facultății sau la un an, doi distanță, vor ajunge să iasă din sistem cu pensie de serviciu chiar de la 45-50 de ani.
Pensia de serviciu se calculează astfel, potrivit Legii nr. 303/2004: "80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării".
Într-un document de analiză făcut de Forumul Judecătorilor din România, se arată că această măsură, alături de dublarea formării ca auditor de justiție (de la doi la patru ani), dublarea stagiaturii (de la un an la doi), creșterea vechimii în funcție pentru promovarea la instanțe superioare ș.a. (toate măsuri din Legea nr. 242/2018) vor avea un impact imens în privința resurselor umane din instanțe. Astfel de măsuri ar fi trebuit trecute printr-o analiză înainte, pentru a se vedea ce riscuri sunt implicate, ceea ce nu s-a întâmplat.
"În atare condiții, estimând că în jur de 2.000 de magistrați, care se află la apogeul profesional ,ar putea părăsi imediat sistemul (inclusiv 90% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție), prin coborârea pragului acordării pensiei de serviciu și în condițiile în care cuantumul acesteia depășește deja substanțial indemnizațiile magistraților aflați în activitate, iar alți 2.000 de magistrați ar urma să facă acela și lucru în următorii cinci ani, și coroborând aceste date cu existența a 3 ani în care niciun absolvent al Institutului Național al Magistraturii nu va mai putea deveni judecător sau procuror stagiar, este limpede că asistăm la o politică de resurse umane dezastruoasă promovată prin noile modificări legislative", se susține în documentul Forumului.
Ca o primă soluție pentru a remedia impactul unor eventuale pensionări în masă, ministrul justiției a propus Guvernului o amânare a aplicării acestei pensionări la 45 de ani. Amânarea a fost legiferată, așadar, prin OUG nr. 92/2018, dar, din ianuarie 2020, magistrații care îndeplinesc condițiile pentru pensia specială se vor putea pensiona fără probleme.
teocom