În martie au intrat în vigoare mai multe modificări la Legea nr. 156/2000 privind protecția cetăţenilor români care lucrează în străinătate, printre care și condițiile funcționării ca agent de plasare a forței de muncă în afara țării. Nici firmele care deja funcționează cu acest obiect de activitate nu sunt ocolite de obligații, având la dispoziție 60 de zile ca să meargă la ITM și să solicite înregistrarea (din nou), în conformitate cu noile condiții, după cum scrie în Legea nr. 232/2017, cea care a adus modificările de care discutăm.
"Agenții de plasare a forței de muncă sau furnizorii de servicii (prevăzuți de Legea nr. 156/2000 - n. red.) (...) care, la data intrării în vigoare a acesteia (adică a Legii nr. 232/2017, respectiv 5 martie 2017 - n. red.) sunt înregistrați la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază își au sediul, au obligația de a se înregistra în termen de 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi (adică a Legii nr. 232/2017, respectiv 5 martie 2017 - n. red.), în condițiile stabilite potrivit acesteia", scrie în legea de modificare.
Mai simplu, agenții de plasare care sunt actualmente înregistrați la ITM trebuie să se asigure că bifează toate condițiile de funcționare din prezent și să meargă să se înregistreze din nou la ITM, până pe 4 mai 2018.
Care sunt aceste condiții, așa cum au fost redefinite, începând de luni, care trebuie îndeplinite cumulativ:
- au încheiat cu persoane juridice sau fizice, stabilite într-un alt stat decât România, care au calitate de angajator conform legislației statului respectiv, contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă;
- dispun de spațiul și dotările necesare pentru buna desfășurare a activității;
- au încadrat în muncă personal calificat în domeniul resurselor umane care face dovada experienței în recrutare de personal;
- nu au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, incompatibilă cu activitatea pe care urmează să o desfășoare;
- nu se află în faliment;
- nu se află în dizolvare.
Înainte, în lege nu se regăseau condițiile privind falimentul și dizolvarea, iar celelalte condiții, deși descriau aceleași lucruri, erau formulate în alți termeni. De asemenea, nu se regăsea condiția referitoare la lipsa condamnării definitive a agentului de plasare.
Să nu uităm, de asemenea, de faptul că agentul de plasare e definit acum astfel încât să excludă clar posibilitatea ca o persoană fizică să fie constituită ca atare. Altfel spus, doar persoanele juridice pot funcționa ca agent de plasare, atâta vreme cât au codul CAEN 7810.
Comentarii articol (2)