avocatnet.ro 
La nivelul companiilor, amenințările de fraudă vin mai mult din interiorul companiei decât de la factori externi, așa cum arată un studiu realizat de o echipă de specialiști de la PwC România.
Concret, 52% dintre cei care fraudează sunt chiar din interior, respectiv angajații companiilor, persoane care au anumite informații și care identifică, din diverse motive, o "oportunitate".
De altfel, există anumite motive, detaliate aici, care determină salariații să acționeze ilicit, iar primul motiv de pe această listă este reprezentat de ivirea unei oportunități, a unei situații ce poate fi valorificată, dar nu în termeni legali.
Cât despre tipologia fraudatorului, trebuie reținut că multe dintre fraudele interne raportate au fost comise de oameni cu funcții de conducere și ceva vechime în companie, existând și o înclinație mai puternică a bărbaților în asumarea unor riscuri de genul.
Și cum cele mai întâlnite situații în care firmele pierd date confidențiale provin din "ponturi", informații care pleacă de la angajați către surse externe, în cele ce urmează analizăm modalitățile în care angajatorii pot proteja confidențialitatea informațiilor, restul articolului de față fiind destinat numai abonaților la serviciul nostru premium.
În desfășurarea activității lor, firmele utilizează o serie de informații, informații care, odată dezvăluite, pot produce prejudicii serioase. Tocmai de aceea, protejarea informațiilor capată un rol foarte important, cu atât mai mult cu cât, printre angajații unei companii, pot exista și persoane rău-intenționate.
Și pentru a preveni, pe cât posibil, scurgerea de informații, angajatorii pot cuprinde în contractele individuale de muncă pe care le semnează cu salariații anumite clauze specifice, printre care și clauza de confidențialitate.
De altfel, Codul muncii este temeiul legislativ care stabilește că între părți pot fi negociate și cuprinse în contractul individual de muncă anumite clauze specifice, precum următoarele:
- clauza cu privire la formarea profesională;
- clauza de neconcurență;
- clauza de mobilitate;
- clauza de confidențialitate.
"Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă", scrie la art. 26 din Codul muncii.
Observăm, așadar, că o astfel de clauză esta una facultativă, nu obligatorie, ea putând fi negociată și introdusă de părți în contractul individual de muncă atât inițial, cât și pe parcurs, printr-un act adițional.
Potrivit legislației în vigoare, nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese. În plus, încălcarea obligatiei de confidențialitate de către salariat poate determina și răspunderea disciplinară a acestuia, în măsura în care aceasta este considerată abatere disciplinară.
Practic, prin intermediul clauzei de confidențialitate, părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
Clauza de confidențialitate își produce efectele dacă este prevăzută în documentele expres menționate de Codul muncii și ne referim aici la regulamentele interne, contractele colective de muncă sau contractele individuale de muncă.
În final, este important să reținem că prin intermediul clauzei de confidențialitate se interzice doar transmiterea informațiilor ce au fost declarate confidențiale în cuprinsul clauzei de confidențialitate și nu orice date sau informații de care au aflat părțile în timpul executării contractului.
Atenție! Înainte de a recruta noi angajați, asigură-te că faci o verificare prealabilă și că aceștia nu au antecedente în ceea ce privește comiterea de fraude. Mai mult, poți încheia un contract de confidențialitate pentru protejarea informațiilor, contract care se încheie înainte de semnarea contractului de muncă, posibil chiar din timpul procesului de recrutare.
Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă derulată de avocatnet.ro pentru sprijinirea antreprenorilor în lupta împotriva fraudei fiscale. Toate materialele din serie vor fi disponibile aici.
Pop Claudiu