Proietul de plafonare a dobânzilor, proiect de lege care înaintează în Parlament, este contestat inclusiv de clienţii băncilor.
Astăzi, 50 de profesori de economie, specialişti şi antreprenori şi-au sintetizat experienţa într-o scrisoare deschisă către Parlament, împotriva acestui proiect de lege. Concluziile lor sunt clare, legea va avea efecte total opuse scopului promovat, şi îi va afecta tocmai pe cei cu venituri mici şi medii, va reduce creditarea şi, culmea, ar putea încuraja cămătăria. Costul creditului trebuie decis de piaţă, şi nu de pixul unui politician, spun ei.
Bogdan Glăvan, profesor de economie, la Jurnalul de Seară: „Să crezi că printr-o legi poţi să modifici ceva, dobânda să zicem, şi nimic altceva nu se modifică, e o eroare extrem de gravă.
Creditorii vor reacţiona şi vor modifica restul condiţiilor de creditare. Vor spune: persoanele care nu prezintă garanţii, adio credit!
Se face comparaţia între România şi Franţa, Spania, Marea Britanie. Nu ne comparăm. România are 1 milion de oameni care muncesc în economia subterană, ei nu se pot prezenta la bancă şi atunci acestor oameni li se va spune: ne pare rău, întâi munciţi legal, riscul e mare”.
Impozitarea afacerilor digitale. Poziția României
Comisia Europeană a propus miercuri noi modalități privind taxarea afacerilor marilor companii în Europa în domeniul digital. Propunerile vin să confirme o schemă, care aplicată, va lăsa România și fără bruma de impozite pe profituri plătite în prezent de marile companii.
Dacă până acum marile companii plăteau impozit pe profit infim în România în urma unor operațiuni de prețuri de transfer și contabilitate creativă, în viitor impozitul încasat de România va fi mic prin aplicarea mecanismelor birocratice gândite de către Comisia Europeană. Se va considera că profiturile au fost făcute nu unde sunt fabricile și forța de muncă ci unde sunt vânzările. Salarii mici și vânzări mici vor semnifică profituri impozabile mici.
Înainte de a intra în miezul propunerilor făcute miercuri de către Comisia Europeană și a arăta cum va fi afectată România trebuie prezentate câteva cifre privind prezența marilor companii multinaționale în România și taxele plătite de acestea.
Premieră după Revoluție. Statul devine acționar majoritar la Şantierul Naval Mangalia
Peste 200 de angajaţi ai şantierului naval din Mangalia au protestat joi la orele prânzului, pe ger, în faţa ministerului Economiei.
Olandezii de la Damen, care vor prelua şantierul, au promis că vor permite statului român să devină acţionar majoritar al unităţii de producţie. Statul a blocat însă o tranzacţie similară, iar angajaţii nu mai au încredere în Guvern.
"Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când statul român preia controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Din calitatea de acţionar majoritar putem să protejăm eficient interesele statului român şi putem să protejăm inclusiv forţa de muncă înalt calificată de la Şantierul Naval", susţine ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă.
Tot joi ministerul Economiei a emis un comunicat de presă liniștitor privind viitorul șantierului naval. ”Negocierile dintre statul român și investitorul strategic interesat în Șantierul Naval DMHI Mangalia au fost finalizate în seara zilei de miercuri, 21 martie. Astfel, Șantierul Naval 2 Mai S.A Mangalia va renunța la exercitarea dreptului de preferință cu privire la achiziția pachetului de acțiuni deținut de Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering la societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries S. A Mangalia, urmând ca, ulterior, Damen Shypyards Group să cesioneze, cu titlu gratuit, către Șantierul Naval 2 Mai S.A, 2% din pachetul de acțiuni”, a comunicat ministerul.
Comentarii articol (0)