Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Firmele românești încep să se mute în Estonia

Birocraţia şi desele schimbări ale Codului fiscal forţează antreprenorii români să îşi deschidă firme în alte ţări, iar în România să-şi păstreze doar puncte de lucru. Mulţi au ales Estonia. Acolo programele de digitalizare îţi permit să înfiinţezi o firmă cu doar câteva clickuri. La noi, te omoară drumurile obligatorii pentru a depune actele necesare.

Mihai Moldovanu şi-a deschis o firmă de software şi consultanţă IT în Estonia, dar activitatea o face în ţară. Procesul de înfiinţare al unei companii este incomparabil mai uşor acolo.

„Procesul durează 12 zile: ai firma înființată, în schimb trebuie să faci un drum până în Estonia ca să îți deschizi cont în bancă. Pot să fiu predictibil, pot să știu că peste un an de zile am aceleași prețuri sau dacă peste un an de zile sunt obligat să cresc prețurile pot să anunț clienți din timp”, explică Mihai Moldoveanu, antreprenor.

Antreprenorii români caută diverse soluţii pentru a evita birocraţia. În timp ce unii înfiinţează firme în Estonia, alţii deschid companii cu sediul... online. Astfel, reuşesc să şi economisească sume importante de bani.

De câţi ani este nevoie pentru a construi o şosea pe care şoferii să o parcurgă în două minute?

Doi ani nu par suficienţi dacă ar fi să ne uităm la centura Mihăileştiului. Lucrările începute în 2016 sunt ţinute în loc de exproprierile blocate, deşi o hotărâre de guvern în acest sens a fost adoptată încă din 2012. Numai că era plină de greşeli şi a dus şi la apariţia unor situaţii aberante.

La cei trei kilometri ai centurii ocolitoare a Mihăileştiului se lucrează de doi ani. Fără chef sau spor. Constructorul nu se speteşte cu munca, pentru că ştie că nici statul nu se omoară să-şi îndeplinească obligaţiile. De şase ani se tot străduieşte Compania de Drumuri să cumpere terenurile pe care va trece centura.

Ca să facă loc şoselei şefii de la Drumuri vor să dărâme garajul care este lipit de una din case. Proprietarilor li s-a făcut o ofertă de până în 6.000 de lei. Nu au fost de acord cu ea. Aşa că în urmă cu doi ani s-au adresat instanţei.

Adrian Lungu – proprietar: „Noi nu vrem să ne despăgubească doar pe bucata de teren. Eu vreau să mă despăgubească pe tot. Să-mi dea banii pe casă, să o evalueaze. Să o evalueze corect, nu firimiturile pe care vor ei să le dea. Eu ştiu ce le-am cerut în 2012 - 300 de mii de euro. Casa este foarte mare. Are aproape 350 de mp desfăşuraţi.”

Imagini dezolante. Ultima mină de aur din Hunedoara, în ruină

Odinioară, la propriu, mine de aur, fostele exploatări subterane din județul Hunedoara sunt astăzi o ruină. Ultima mină de aur din zona Brad s-a închis în 2006 şi de atunci clădirile au încăput pe mâna hoților de fier vechi. Au lăsat în urmă un dezastru, iar locul prin care România scotea bogăţia din adâncuri e astăzi complet inundat.

Închisă încă din 2006, mina din Gura Barza e astăzi o ruină.

Florin Cazacu, primar Brad: Au apărut hoții de fier vechi, au distrus clădirile, totul a fost lăsat în paragină, este o imagine dezolantă.

Vremurile în care din galeriile minei ieşeau tone de aur pur sunt doar o amintire tristă pentru locuitorii din zonă, cei mai mulţi foşti mineri.

Localnic: Or fost foarte multe clădiri, foarte multe, foarte multe clădiri care s-or spart, și unde o fost cantina de bolțari, și aia s-o distrus. Acum îi moarte curată... acum care mai are un pic de pensie mai trăiește până mai vine pensia, și când nu mai vine...

Localnic: Era o atmosferă mai plăcută, mai sigură, mai grea munca, dar oamenii se străduiau.