Proiect: Uber și alte companii de ridesharing vor avea nevoie de autorizație pentru a funcționa legal

Momentan, serviciile de car-sharing (ridesharing) nu sunt reglementate în România, ceea ce a dus, cel puțin în ultimul an de zile, la numeroase divergențe în triunghiul autorități - sistemul de taximetrie - utilizatorii platformelor de tip Uber.

Ca să acopere un vid legislativ din legislație, mai mulți parlamentari au înregistrat de curând la Senat Propunerea legislativă privind activităţile prestabilite de tip ridesharing. Aceasta va trebui să treacă însă de ambele Camere din Parlament, precum și de șeful statului pentru a ajunge să se aplice efectiv.

Ce ar fi serviciile prestabilite de tip ridesharing, conform proiectului? Ele s-ar referi la "deplasarea împreună a persoanelor, cu ajutorul unui autovehicul, în baza unui contract de ridesharing încheiat între pasager(i) și șoferul autovehiculului, care este facilitate de o întreprindere autorizată conform prezentei legi printr-o platformă/aplicație tehnologică online", potrivit documentului în dezbatere.

Serviciul de ridesharing ar funcționa doar prin intermediul unei platforme tehnologice (o aplicație pe care o descarcă pasagerul și o instalează pe telefon, în principiu). "Autostopul sau oferirea de curse în afara unei platforme tehnologice nu sunt considerate servicii prestabilite de tip ridesharing și sunt strict interzise (dacă nu sunt efectuate de un serviciu de transport autorizat", scrie în proiect.

Companiile care sunt furnizoarele serviciului de ridesharing vor trebui să îndeplinească anumite condiții (legate de transparența tarifării, de exemplu) și vor avea obligații specifice, inclusiv cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Vor avea nevoie de un sistem de asistență pentru utilizatori, de un sistem de verificare a calității serviciului, vor trebui să le permită pasagerilor să acorde calificative șoferilor, să păstreze detaliile fiecărei curse sau să asigure securitatea tehnologică a tuturor datelor încărcate de utilizatori.

Desigur, mai scrie în proiect, companiile respective vor trebui să obțină o autorizație în România, de la administrația locală, pentru ca serviciul să funcționeze legal. Vor avea nevoie, pentru asta, de înregistrarea la Registrul Comerțului, de o scrisoare de bonitate de la bancă, dar și să fie în măsură să descrie exact activitatea lor. Iar costul autorizării va fi de 50.000 de lei, bani ce se vor plăti anual. Bineînțeles, autoritatea locală va putea refuza autorizarea, iar decizia de respingere va putea fi contestată.

Asta presupune că serviciile de ridesharing care funcționează momentan pe teritoriul României vor trebui să se autorizeze în condițiile acestei legi, după ce ea intră în vigoare. Pentru asta, vor avea la dispoziție aproximativ șapte luni de când proiectul devine lege.

În continuare, abonații premium avocatnet.ro pot afla mai multe despre cerințele legate de fiscalitate impuse de proiect, despre condițiile în care șoferii se vor putea înregistra pe platformele de ridesharing și ce vor fi nevoiți să aibă asupra lor în timpul curselor, precum și despre sancțiunile dure pe care proiectul le cuprinde pentru companiile de ridesharing, alături de cele ce pot fi aplicate șoferilor.

Obligația de a da o chitanță electronică, condiții pentru șoferi și mașini

Documentul în dezbatere nu scapă din cuprinsul său nici aspectul fiscalizării veniturilor obținute de șoferii respectivului serviciu de ridesharing.

"Toate veniturile șoferilor obținute în urma efectuării de activități de servicii prestabilite de ridesharing vor fi impozitate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare în România. Deținătorul platformei tehnologice trebuie să se asigure că platforma tehnologică emite pasagerului un document electronic care să arate tipul și valoarea tranzacției efectuate. Documentul este asimilat unei chitanțe fiscale în conformitate cu art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal", scrie, mai exact, în propunerea legislativă.

Iar șoferii vor trebui să îndeplinească cumulativ anumite condiții pentru a putea să fie acceptați de către compania furnizoare a serviciului de ridesharing:

• vârsta de cel puțin 21 de ani și un certificat profesional pentru conducătorii auto;
• permis de conducere de tip B obținut de măcar un an;
• lipsa condamnărilor din cazier -- faptele penale contra siguranței pe drumurile publice, infracțiunile privind traficul și consumul de droguri, contra vieții, sănătății și integrității corporale, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, infracțiuni contra patrimoniului;
• respectiva persoană nu trebuie să fi avut permisul suspendat în ultimii cinci ani pentru conducerea sub influența alcoolului/stupefiantelor sau să fi fost implicată în accidente rutiere soldate, din vina sa, cu rănirea sau decesul cuiva.

Proiectul nu definește ce fel de contract se va încheia între șofer și compania furnizoare a platformei, dar se spune că va fi un tip de contract prestabilit, ce respectă prevederile legii (proiectului) și pe care șoferul îl va accepta ca atare. Acel document (electronic) pe care viitorul șofer de ridesharing îl va accepta, ca termeni și condiții, pentru a-și începe activitatea de ridesharing, va trebui să se regăsească asupra sa mereu, pentru a putea proba faptul că exercită acea activitate, scrie în propunerea legislativă.

Mașinile folosite la ridesharing vor avea nevoie de inspecție tehnică periodică anual, nu vor putea fi mai vechi de 15 ani și vor fi, la momentul cursei, pe deplin funcționale și conforme tehnic cu Codul rutier. Firește, polița de răspundere civilă auto și cea pentru răspundere civilă legală va trebui să se regăsească obligatoriu la bordul mașinii.

Amenzi pentru companii și pentru șoferi deopotrivă

În fine, propunerea legislativă mai prevede și amenzi contravenționale pentru încălcarea unor obligații prevăzute în lege. Vorbim, mai exact, de sume între 5.000 și 50.000 de lei, ce pot fi acordate ca sancțiune contravențională companiei de ridesharing pentru:

• acceptarea pe platformă a unor șoferi care nu îndeplinesc condițiile din lege;
• lipsa verificării anuale a îndeplinirii condițiilor de către șoferi ori neactualizarea la timp a documentației păstrate de deținătorului platformei cu privire la șoferii săi;
• nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal ori prelucrarea lor în alte scopuri decât cele pentru care s-a obținut acordul expres;
• schimbarea termenilor și condițiilor de utilizare a platformei tehnologice fără anunțarea dinainte a utilizatorilor.

O sancțiune mai dură vor risca cei care nu vor funcționa cu autorizație (valabilă), faptă pentru care (dacă nu e considerată infracțiune) amenda va fi de până la 5% din cifra de afaceri obținută pe teritoriul României.

Pentru șoferi, limita maximă de amenzi este de 3.000 de lei în propunerea legislativă. De exemplu, se vor aplica astfel de amenzi celor care cer fie și un leu în plus de la pasageri față de costul afișat pe platformă, pentru efectuarea curselor cu alte mașini decât cele înregistrate pe platformă ori pentru lipsa de la bordul mașinii a unuia dintre documentele cerute de lege (RCA, permisul de conducere, copie după autorizația de funcționare a companiei, polița de răspundere legală etc.). Iar sancționarea de cel puțin trei ori în 90 de zile va duce la eliminarea șoferului de pe platforma de ridesharing.

Atenție! Propunerea legislativă privind ridesharing-ul NU se aplică încă. Ea trebuie adoptată în Parlament, promulgată prin decret de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.