Până de curând, microîntreprinderile au fost obligate să aplice o cotă de impozitare de 3% în situația în care nu aveau salariați sau de 1% atunci când au unul sau mai mulți angajați, însă publicarea unui act normativ în Monitorul Oficial schimbă această abordare. Prin urmare, cota de impozitare de 1% din cifra de afaceri va fi aplicată inclusiv de către microîntreprinderile care au încheiate contracte individuale de muncă suspendate.
Măsura este cuprinsă în Hotărârea nr. 354/2018 privind modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a legii nr. 227/2016 privind Codul Fiscal.
Un salariat cu contractul individual de muncă suspendat nu lucrează efectiv pentru angajatorul său, iar măsura prin care angajatorul ar putea aplica o cotă de impozitare redusă este prezentată pe larg în cadrul unui articol precedent.
În continuare, abonații avocatnet.ro premium:
- pot vedea o comparație între taxele datorate de o microfirmă dacă n-are salariați, dacă are un salariat activ sau dacă are un salariat cu contractul de muncă suspendat;
- totodată, se poate descărca un calculator cu care se pot estima ce taxe s-ar datora la stat în funcție de situația efectivă a microfirmei.
Firmele fără angajați aplică o cotă de impozitare de 3%
Firmele fără angajați aplică o cotă de impozitare de 3% pentru veniturile înregistrate pe durata unui an fiscal.
În această situație, presupunând că firma obține o cifră de afaceri de 100.000 de lei, impozitul pe venituri datorat de către companie este de 3.000 de lei pentru întregul an fiscal.
Firmele cu cel puțin un angajat aplică o cotă de impozitare de 1%
În acest timp, pentru aceeași cifră de afaceri ca în exemplul anterior, microîntreprinderea care are un angajat (sau mai mulți) achită un impozit pe cifra de afaceri de 1%, ceea ce reprezintă 1.000 de lei.
Suplimentar, pentru fiecare angajat pe care îl are, societatea va calcula, va reține și va plăti la bugetul de stat contribuții sociale și impozit pe veniturile salariatului/salariaților.
În cazul în care firma din exemplul nostru ar avea un singur salariat, iar acesta ar fi plătit cu salariul minim pe economie, firma ar trebui să plătească suplimentar aproape 10.000 de lei/an, reprezentând contribuții sociale pentru pensii (CAS), pentru sănătate (CASS), contribuția asiguratorie pentru muncă a societății, precum și impozitul pe veniturile angajatului.
Calculele sunt prezentate în cadrul aplicației atașate la finalul articolului.
Cazul firmelor cu contracte de muncă suspendate
Dacă cele două situații prezentate anterior erau echitabile, o firmă fără salariați urmând să plătească un impozit pe venituri mai mare decât o firmă cu salariați, cazul firmelor care au salariați cu contractele de muncă suspendate este unul aparte.
Conform legislației în vigoare, un salariat cu contractul individual de muncă suspendat nu lucrează efectiv pentru angajatorul său. Dacă ar munci în timpul suspendării, s-ar considera că lucrează la negru.
Cu toate acestea, Executivul a aprobat un act normativ ce stabilește faptul că firmele care au salariați cu contractele suspendate vor aplica aceeași cotă de impozitare de 1%. Prin urmare, firmele ar putea să se folosească de această modificare legală pentru a beneficia de o cotă mică de impozitare, cu toate că n-au salariați care să lucreze efectiv.
Având în vedere că proiectul de act normativ a fost adoptat și publicat deja în Monitorul Oficial, măsura este deja în vigoare, iar în cadrul aplicației de la finalul articolului am prezentat și obligațiile datorate de societate în această situație.
Astfel, impozitul pe venituri datorat va fi de 1.000 de lei/an, în timp ce obligațiile fiscale datorate pentru salariați sunt zero.
Descarcă de la finalul acestui articol estimarea obligațiilor fiscale datorate de către microîntreprinderi, în cele trei situații prezentate mai sus.
Comentarii articol (0)