Cazuri de malpraxis se întâmplă în toate sistemele medicale din lume, inclusiv în România. Potrivit statisticilor, în țara noastră, numai în anul 2016 au fost trimiși în fața judecătorilor, pentru malpraxis, peste 135 de medici, cei mai mulți activând în chirurgie, obstetrică și ginecologie sau cardiologie, se arată într-un comunicat primit de redacția noastră de la Bordianu&Asociații.
Când vine vorba de proceduri medicale și chiar investigații mai complexe, medicul trebuie să-i explice pacientului, într-un limbaj simplu și înainte de inițierea procedurilor, ce înseamnă respectiva procedură, diagnosticul pus, care este natura și scopul tratamentului, care sunt riscurile și ce se poate întâmpla dacă nu se aplică niciun tratament.
Tot cadrele medicale sunt obligate să obțină înainte de efectuarea procedurii medicale acordul pacientului. Acordul se obține numai în scris și este specific pentru procedura sau intervenția ce urmează a fi făcută.
Cum se identifică un caz de malpraxis
Legislația în vigoare stabilește că medicul răspunde civil pentru orice prejudiciu cauzat din neglijență, imprudență sau cunoștințe medicale insuficiente. Tot el răspunde pentru prejudiciile ce derivă din nerespectarea cerințelor privind confidențialitatea, obţinerea consimţământului informat şi obligativitatea acordării asistenţei medicale, precum şi în cazul depăşirii limitelor competenței.
În cazul unei reclamații de malpraxis, pretențiile părților reprezintă un element important și acestea trebuie identificate corect și complet. De multe ori, pretențiile părților nu sunt bine cunoscute sau bine exprimate. De aceea, în cele mai multe cazuri este nevoie de intervenția unui avocat, care poate ajuta părțile să înțeleagă mai bine situația existentă și să recomande eventuale soluții.
"În opinia mea, prima reacţie ar trebui să o reprezinte întâlnirea cu medicul în vederea obţinerii tuturor informaţiilor, clarificărilor şi răspunsurilor la întrebările şi solicitările pacientului. Apreciez că medierea acestui tip de conflict este esenţială, indiferent de tipul de conflict apărut, de dezacordul sau comportamentul aparent necompatibil dintre părţile implicate, un mediator ajută părţile să simplifice şi să-şi înţeleagă dezacordurile. Dacă soluţionarea conflictului nu se realizează printr-un mijloc alternativ, atunci paşii următori sunt reprezentaţi de proceduri judiciare: plângeri penale, acţiuni în justiţie pentru repararea prejudiciilor suferite, precum şi administrative: sesizarea comisiilor de specialitate de la nivelul Colegiului Medicilor", a explicat, conform comunicatului citat, Cătălina Bordianu Calangiu, partener fondator al casei de avocatură Bordianu&Asociaţii (foto stânga).
Care sunt costurile unui proces de malpraxis
Costurile unui proces de malpraxis sunt dificil de estimat, ele depinzând de procedura aleasă, de numărul probelor existente și de complexitatea cazului. Despăgubirile solicitate trebuie să acopere, în primul rând, daunele materiale suferite, la acestea putându-se adăuga și despăgubiri morale, ce pot fi solicitate pentru daune aduse calității vieții pacientului. Valoarea exactă a despăgubirilor depinde de fiecare caz în parte și este stabilită de instanța de judecată.
"Spre exemplu, un medic stomatolog a efectuat un tratament defectuos care l-a făcut pe pacient să se ruşineze, să se retragă din societate, să îşi piardă locul de muncă etc. Daunele morale nu sunt cuantificate de o lege. O instanţa poate decide daune morale de 5.000 de euro pentru pierderea unui picior şi o altă instanţă poate decide 1.000.000 de euro daune morale pentru lipsa posibilităţii de a mai zâmbi", a adaugat Cătălina Bordianu.
Un proces pentru malpraxis este un demers complex și dificil, atât pentru pacient, cât și pentru medic, iar inițierea unui astfel de demers ar trebui făcută doar după ce se cunosc absolut toate aspectele, consecințele, dar mai ales costurile acestuia.
Comentarii articol (0)