Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Ştiţi ce mâncaţi? Semnal de alarmă privind sosurile existente pe piaţă

Asociația Pro Consumatori a analizat conţinutul a 155 de sosuri comercializate în marile structuri comerciale.

Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”.

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Ce arată analizele efectuate:

Sosurile din fast-food-uri sunt soluţii chimice!
Sos de usturoi cu 1% usturoi deshidratat şi 7 substanţe chimice!
Sos barbeque cu aromă de afumatură şi 10 linguriţe de zahăr!
Sos pentru grătar cu aromă de fum şi 8 linguriţe de zahăr!
Sos de peşte cu o pătrime sare!

REPORTAJ. Românii poartă haine sintetice, în timp ce ciobanii dau foc la lână

Din Munţii Carpaţi şi până la turmele din spatele blocului, păstoritul rămâne o meserie care se adaptează vremurilor moderne. Dincolo de imaginea idilică a ciobanilor din reclamele la brânză, pateu sau telefoane mobile, viaţa păstorilor rămâne aspră. Izolare, sacrificii şi muncă grea.

Cioban: Ştiu poveşti cu ciobani care au fost fulgeraţi şi au murit. Ştiu momente în care a venit lupul. Ştiu ciobani care s-au bătut cu ursul. Nu mi s-a părut că le e frică de asta, asta e o parte din viaţa lor, e firească, e normală. Lâna o scot afară din grajd, afară unde pot să îi dau foc şi îi dau foc. Pun motorină pe ea şi o aprind, că nu am ce face cu ea.

11 milioane de oi la 19 milioane de români.

Cioban: Am zis nu-mi trebuie oi câte zile am eu, nu-mi trebuie, dă-le dracului!

Cât costă o afacere cu tutun în România?

Cultivarea tutunului, o tradiţie în România înainte de Revoluţie, a devenit o afacere bănoasă pentru o familie din Iași. Doi soţi au aflat că pot fi patroni în ţara lor într-un domeniu în care afară erau angajaţi. După ani de muncă în Italia, tinerii s-au întors acasă şi au înfiinţat singura plantaţie de tutun din judeţ.

Timp de 12 ani, Daniel Pleşcan şi soţia sa au muncit în Italia pentru un producător de tutun. Au decis să se întoarcă în ţară şi cu banii economisiţi în străinătate au început, în 2012, să cultive 3 hectare de tutun.

„Am încercat și merge. Deci e o cultură care s-a adaptat foarte bine și la climă, și la mediu, și la sol și doar de acolo am învățat toată tehnologia și culesul, și plantatul, și cusutul, și uscatul”, explică Daniel Pleșcan, producător.

De la an la an, afacerea s-a extins şi acum cei doi soţi cultivă opt hectare de tutun. Au fost o sursă de inspiraţie şi pentru familie. Fraţii şi un unchi au prins curaj şi s-au apucat de treabă. În total, familia are 26 de hectare.