Supravegherea la muncă: Unde pot face sesizări salariații ale căror drepturi sunt încălcate

Supravegherea salariaților la locul de muncă poate foarte ușor să ajungă o încălcare flagrantă a dreptului la viață privată a salariatului, care, așa cum a subliniat-o deja și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tocmai în cazul unui român, este protejată și la muncă, pentru că acest drept nu se suspendă în momentul în care intrăm pe ușa biroului și până când ieșim, la terminarea programului.

Orice persoană care consideră că datele sale personale sunt prelucrate ilegal de către o firmă poate să depună plângeri la ANSPDCP. Acest lucru e valabil chiar și dacă datele acelea sunt prelucrate chiar de firma la care lucrează o persoană.

Salariatul poate adresa o sesizare ANSPDCP, așa cum au confirmat reprezentanții Autorității pentru redacția noastră, dacă consideră că angajatorul său îl monitorizează ilegal. Ce ar însemna asta?

Dacă ne uităm în Legea nr. 190/2018, o să vedem că folosirea unor sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video se poate face numai în anumite condiții (nu ca regulă, ci ca o excepție): angajatorul să aibă un interes legitim bine justificat pentru a face asta, supravegherea să se fi dovedit singura modalitate în care să-și asigure atingerea acelui interes, să-i fi informat înainte pe salariați și cu respectarea unei durate maxime de 30 de zile pentru stocarea datelor.

Încălcarea oricăreia dintre condițiile de mai sus îi dă dreptul salariatului să ceară remedierea problemei. De exemplu, un salariat care e supus unei monitorizări continue, a cărui performanță este analizată în urma informațiilor culese dintr-o supraveghere făcută, de fapt, în alte scopuri, ori un angajat căruia i se montează camere de filmat la biroul de lucru, deși nu manipulează bani sau alte valori, doar pentru a vedea cât și cum muncește are dreptul să se plângă de aceste ingerințe la ANSPDCP.

În principiu, plângerile trebuie făcute în scris și pot fi depuse la registratura generală de la sediul ANSPDCP, transmise prin poștă (inclusiv electronică) sau cu ajutorul formularului electronic de pe site-ul Autorității. Cel care face sesizarea trebuie să explice cât poate de clar problema și să aducă dovezi. De asemenea, toată procedura aceasta este gratuită. Rezultatele investigațiilor ANSPDCP sunt comunicate petiționarilor în trei luni de la data la care li s-a comunicat că plângerile sunt admisibile (adică pot fi cercetate și soluționate).

Reglementarea condițiilor în care se poate face monitorizarea la locul de muncă prin Legea nr. 190/2018 n-ar trebui privită de salariați ca o măsură legislativă în dezavantajul lor. Din contră, legiferarea era necesară și nu face decât să transpună niște aspecte subliniate deja și de CEDO, chiar și de ANSPDCP, până la intrarea în vigoare a Regulamentului general de protecția datelor. Legea nr. 190/2018 este destul de clară: nu se poate face monitorizarea salariaților decât cu respectarea acelor condiții, enumerate și mai sus.