Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Ce este efectul Amazon şi cum influenţează politicile monetare

Comerţul online a ajuns un factor de influenţă al politicilor monetare şi îi forţează pe bancherii centrali să regândească instrumentele folosite. Există un aşa numit efect Amazon. Strategia preţurilor mici, a reducerilor multe şi dese, combinate cu acoperirea uriaşă a pieţei de consum, a făcut ca inflaţia să se mişte total diferit faţă de acum câteva decenii. Iar aceste efecte trebuie luate în calcul de băncile centrale.

În ultimul deceniu, concurenţa online a dus la dese modificări ale preţurilor şi la eliminarea, în multe cazuri, a ecartului dintre acestea. Se observă creşterea gradului de uniformizare între regiuni, potrivit unui raport la Rezervei federale americane citat de Reuters. Transparenţa internetului a făcut ca fiecare jucător să ştie ce se întâmplă în curtea rivalilor. Algoritmii în baza cărora se calculează preţurile sunt cunoscuţi de toată lumea, în mare sunt cam aceiaşi şi sunt extrem de răspândiţi.

Economiştii au ajuns la concluzia că evoluţia inflaţiei e afectată de aceste mişcări din zona preţurilor de consum, trasate de marii jucători. Amazon, gigantul care controlează tot în online dar influenţează şi comerţul clasic, ar putea avea capacitatea de a ţine sub control preţurile. Ar putea fi motivul pentru care nivelul inflaţiei din ultimii ani a rămas relativ scăzut într-o perioadă de timp în care cererea a crescut puternic trasă de venituri în creştere, iar politicile monetare au fost relaxate.

Autorii raportului au observat, de pildă, că Walmart a modificat mai frecvent preţurile pe site-ul său în ultimii 2 ani pentru produse care pot fi găsite cu uşurinţă pe Amazon. Walmart a raportat, pentru prima jumătate a anului. vânzări peste aşteptări: acestea au crescut cu 33% în primul trimestru şi cu 40% pentru trimestrul al doilea. Dar marja brută a scăzut, pentru al cincilea an consecutiv.

STUDIU. Angajații care muncesc patru zile pe săptămână sunt mai productivi

Săptămână de muncă de patru zile sună frumos pentru angajaţi, dar e în acelaşi timp şi viabilă economic. Într-o perioadă în care angajatorii se plâng constant de lipsa de personal, caută alternative astfel încât să atragă forţa de muncă şi să îşi sporească productivitatea. Se pare că o gamă largă de industrii s-ar putea alătura acestei iniţiative, arată studiile de piaţă, de la industria IT, până la medicină şi resurse umane.

Echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală a devenit unul dintre cele mai importante criterii la angajare. Iar angajatorii încearcă pe cât posibil să ofere acest avantaj pe o piaţă care duce lipsă de forţă de muncă. Este motivul pentru care ideea unei saptămâni de muncă de 4 zile a devenit mai ofertantă decât un câştig salarial mai mare. Desigur, această noţiune nu este un lucru nou. Săptămâna de muncă de 4 zile şi-a făcut loc pe piaţa muncii încă din anii '70, când şi atunci se miza pe o productivitate mai mare şi reducerea costurilor.

În 1974 de exemplu, când guvernul britanic a introdus o săptămână de lucru de trei zile ca urmare a unui deficit de energie în rândul angajaţilor, un sondaj naţional a indicat o creştere a productivităţii cu 5 procente.

Metrou cu 2.000 de oameni la bord, la un pas de a deraia în București. Incidentul de acum 14 zile, scos la iveală abia acum

Un tren de metrou cu 2.000 de călători la bord a fost la un pas de a deraia, în urmă cu două săptămâni, în urma unei defecţiuni apărute la sistemul de direcţie, a declarat, luni, Ion Rădoi, preşedintele Sindicatului Liber Metrou (USLM).

Aproximativ 300 de salariaţi ai Metrorex pichetează Palatul Victoria între orele 12:00 şi 14:00, pentru a atrage atenţia asupra problemelor de la metrou.

"Un boghiu la un tren este, ca să explic mai bine, cum este direcţia la maşină, este ca şi cum ai pierde direcţia unei maşini. Trenul ar fi putut deraia, ceea ce, din fericire, nu s-a întâmplat. Riscurile sunt mari, pentru că mediul este închis. Erau în acel moment circa 2.000 de călători, pentru că era oră de vârf, riscau să-şi piardă viaţa acolo. Este un eveniment pe care îl semnalăm, pentru că este fără precedent în metroul bucureştean, timp de 39 de ani", a spus Rădoi.

Întrebat de ce există riscul acestor accidente, el a răspuns: "Pentru că acei oameni care fac licitaţiile pentru trenuri, care fac recepţia trenurilor şi trebuie să fie atenţi la tot din punct de vedere tehnic, sunt interesaţi de ei, nu de metrou, nu de români şi România. Nu ţin cont de faptul că este o unitate subvenţionată şi că sunt banii românilor acolo. Ei pun, din punctul meu de vedere, carul înaintea boilor, interesul lor, nu interesul României şi al responsabilităţii pe care o au".