În România, locuințele aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice trebuie asigurate în fiecare an împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor. Acestea sunt cele trei riscuri asigurare de polița de asigurare obligatorie pentru locuințe, conform Legii nr. 260/2008.
Deși este obligatorie, românii nu se îngrămădesc să încheie astfel de polițe. Mulți, poate, din lipsă de informare, mai ales dacă ne gândim la mediul rural. Alții, din rațiuni financiare, deși prețul ce trebuie plătit anual nu este unul uriaș. Cu siguranță, nici amenda de până la 500 de lei pentru lipsa ei nu sperie pe toată lumea. În fapt, ceea ce ar trebui să sperie (cu atât mai mult pe cei care locuiesc în zone unde există mereu riscuri de inundații ori alunecări de teren) e chiar producerea dezastrelor și lipsa unui ajutor real în urma acestora.
Conform legii, pentru locuințele de tip A se plătește o primă de 20 de euro pe an, iar suma asigurată e de 20.000 de euro (adică aceasta e valoarea maximă ce poate fi primită de cel care a suferit de pe urma unui dezastru). Pentru locuințele de tip B, prima e de 10 euro și suma asigurată e de 10.000 de euro.
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) arăta că, în 2017, inundațiile au provocat în România cele mai multe daune. Anul 2018 nu s-a încheiat, dar în urma inundațiilor de la începutul verii, numeroase gospodării din țară au avut de suferit.
Potrivit unui comunicat PAID, deși s-a înregistrat, în prima parte a acestui an, o creștere de aproape 1% a numărului de polițe încheiate (la finele lunii august erau încheiate 1.683.514 de polițe), în România rămân peste șapte milioane de locuințe neasigurate. Nu suntem, așadar, nici măcar la o treime din numărul total de locuințe asigurate.
"În aceste perioade de evenimente nedorite, cum sunt inundațiile, cei care nu sunt convinși de utilitatea unei polițe PAD pot vedea concret cum ajută aceasta. Să primești
până la 10.000 sau 20.000 de euro când casa îți este afectată de un dezastru natural nu e un aspect de neglijat. PAID România, prin capitalul consolidat și programul de reasigurare acoperitor – de 900 mil. euro – are capacitatea de a plăti daune provocate de oricare dintre riscurile asigurate: cutremur, alunecare de teren sau inundație", declară Nicoleta Radu, director general PAID România, în comunicatul menționat.
Daunele provocate de dezastre trebuie anunțate la autorități (primării și inspectoratele teritoriale de urgență) cât mai curând posibil, dar cei asigurați au la dispoziție 60 de zile de la data producerii evenimentului pentru a deschide dosarul de daună. Ca fapt divers, 262 de dosare de daună fuseseră deschise, până la data de 20 iulie, în urma inundațiilor care au devastat mai multe gospodării din țară, potrivit aceluiași comunicat.
"Deși sunt voci care spun că «dacă blocul / casa mea e solidă / nouă și nu e în zonă de riscuri, nu e necesar să fac această asigurare», simpla noțiune de asigurare implică o răspundere globală. Adică plătesc mulți pentru puțini care au nevoie.
Ironia face că, în zilele actuale, zonele care mai demult se considerau sigure au devenit brusc nesigure, în mod special la inundații și alunecari de teren. Însă există și zone dedicate, cu incidență mare în aceste riscuri (zone cu defrișări, blocuri cu risc, zone cu inundații de mai multe ori pe an etc.). În aceste zone, societățile de asigurare nu prea încheie polițe, pe principiul că un risc care este iminent nu se poate asigura. Așa functionează, din pacate, asigurările, acest domeniu fiind totuși o afacere și nu o misiune caritabilă. Iar societățile își dozează nivelul de risc pe care și-l asumă, cu o plajă destul de largă, aș zice eu. Pe acest principiu, nici clădirile cu bulină nu se asigură la cutremur și riscuri asociate în urma cutremurului (incendiu, explozie, inundație din conducte)", ne-a spus Mihaela Molnar, consultant de asigurări, care ne-a făcut și o comparație cu asigurările facultative, despre care vom vorbi mai multe în materiale viitoare.
Comentarii articol (5)