Cei care vor să fie intermediari de asigurări vor trebui să se perfecționeze continuu

Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări a apărut luni în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare joi, abrogând vechiul cadru legal reprezentat de Legea nr. 32/2000. Puteți vedea o sinteză a modificărilor principale, aici. Schimbările variază de la chestiuni precum modalitatea de desfășurare a activității sau condițiile de obținere a avizelor necesare la standardele profesionale pe care trebuie să le respecte cei care vor să desfășoare activități de distribuire de asigurări.

Un astfel de standard introdus de Legea nr. 236/2018 se referă la pregătirea continuă a distribuitorilor de asigurări. Mai exact, cei care desfășoară astfel de activități (intermediarii, angajații acestora sau angajații societăților de intermediere) trebuie să participe, anual, la cel puțin 15 ore de dezvoltare sau pregătire profesională.

Aceeași lege prevede (într-un sens foarte general) și motivele pentru care există o astfel de obligație. Cei care desfășoară activitatea de intermediere trebuie să poată mențină „un nivel adecvat de performanță”:

• specific rolului;
• raportat la piața relevantă.

Astfel, este acceptat faptul că evoluția pieței trebuie să determine și evoluția pregătirii distribuitorilor de asigurări.

Având în vedere că obligația este formulată într-un mod general, este nevoie de adoptarea și aplicarea unor norme metodologice pentru clarificarea tipurilor de cursuri care pot fi urmate. De exemplu, poate fi imaginată o prevedere care să clarifice ce tipuri de cursuri sunt acreditate și, astfel, recunoscute, în scopul îndeplinirii obligației de pregătire continuă.

În plus, există o obligație pentru intermediari și pentru societățile de intermediere să verifice corespunderea profesională a angajaților lor cu standardele profesionale impus prin Legea nr. 236/2018 (articolul 10, alineat 4). Astfel, această obligație, aplicată specific la condiția orelor minime de pregătire continuă anuală (întrucât aceasta reprezintă o formă specifică de competență profesională, subsumată ideii generale de pregătire generală, la care se referă obligația de verificare), implică faptul că pregătirea continuă a angajaților trebuie monitorizată de către angajatori.