Proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a mai fost adoptat în Parlament, dar a fost trimis înapoi, pentru un nou proces legislativ, pentru că avea ceva probleme de constituționalitate. Adoptat de Senat, proiectul se află acum la Camera Deputaților, unde ar putea primi chiar săptămâna viitoare votul final. Proiectul cuprinde și modificări la Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, introducând pentru acestea o serie de obligații destul de stricte în practică.
Prevederile problematice se referă la transmiterea datelor de identificare ale beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor. Și când spunem date de identificare, ne referim la următoarele, potrivit proiectului: numele, prenumele, data nașterii, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința beneficiarului real.
"Anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare a beneficiarului real, asociația sau fundația are obligația de a comunica Ministerului Justiției, datele de identificare ale beneficiarului real, în vederea înregistrării actualizării evidenței privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor (...) Dacă intervine o modificare privind datele de identificare a beneficiarului real, declarația se depune în 30 de zile de la data la care aceasta a intervenit", scrie în proiectul care ar mai trebui, după ce obține votul decisiv de la deputați, să fie promulgat și de președintele țării pentru a ajunge lege.
Pentru încălcarea obligației de transmitere a datelor se vor putea da amenzi de la 200 la 2.500 de lei, iar cel amendat va avea la dispoziție 30 de zile apoi ca să dea datele respective. Dacă nu le va comunica nici atunci, amenda aplicabilă va fi de două ori mai mare. Într-un final, pentru nerespectarea obligației de comunicare se va putea ajunge la dizolvarea asociației sau fundației, iar statul va prelua bunurile care rămân după lichidare.
Cine este acest beneficiar real, până la urmă? În proiect scrie că, în cazul asociațiilor și fundațiilor, printre beneficiarii reali se numără persoanele în al căror interes principal asociația/fundația a fost înființată sau funcționează.
Mai simplu: dacă o fundație strânge bani pentru copiii bolnavi de cancer, atunci va trebui să raporteze datele de identificare ale copiilor care vor beneficia de banii strânși, pentru că ei sunt beneficiari reali.
"În sensul prezentei legi, prin beneficiar real se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate. Noțiunea de beneficiar real include cel puțin: (...) c) în cazul asociațiilor și fundațiilor cu exceptia organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, membre ale Consiliului Minoritatilor Nationale: (...) persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcționează", prevede proiectul de lege adoptat.
Asociații și fundații de la noi au făcut apel, încă de la prima rundă a acestui proiect în Parlament, ca decidenții politici să nu treacă de Parlament obligațiile acestea, pentru că le împovărează până la absurd munca, iar mulți vor fi nevoiți să-și înceteze activitatea după ce ele vor intra în vigoare. Despre efectele practice ale proiectului de lege a vorbit și George Roman, directorul de programe de la organizaţia Salvaţi Copiii România, într-un interviu la RFI:
"În cazul nostru, ar trebui să întocmim liste cu zeci de mii de copii, mulţi dintre ei identificabili, copii care sunt implicaţi în activităţi de educaţie, de protecţie (...), o activitate extrem de anevoioasă, dacă nu imposibil de îndeplinit, pentru că ar trebui să angajăm o persoană care să facă această muncă şi să verifice dacă datele de identificare ale persoanelor sunt corecte şi să anunţe modificările, pentru că în lege există sancţiuni inclusiv în ceea ce priveşte neglijenţa în a raporta orice schimbare privind datele de identificare ale beneficiarilor".
Îngrijorați de efectele acestui proiect sunt și cei de la Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, care au transmis, într-un comunicat, că nu este normală împovărarea asociațiilor și fundațiilor cu aceleași obligații pe care le au, de pildă, băncile și cazinourile. Aceștia acuză lipsa unei analize de risc și desconsiderarea totală a obiectului de activitate a asociațiilor și fundaților, dar, mai ales, a celor care sunt ajutați de acestea - tocmai beneficiarii reali.
"Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și instituții puternice, care înregistrează profituri importante, precum băncile și cazinourile. Legea introduce obligativitatea de a raporta beneficiarul real în termen de 30 de zile de când acesta este cunoscut; în caz de neconformare, organizaţia poate fi dizolvată. Caracterul excesiv nu este dat de obligaţia de raportare per se, ci de subiecţii acestei obligaţii: persoanele fizice care beneficiază de asistenţă, consiliere, ajutor, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau condiţii medicale pentru care au nevoie de ajutor", au transmis cei de la Federație.
Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Acesta mai trebuie să treacă și de Camera Deputaților, și de președintele României și să fie publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.