Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a apărut marți în Monitorul Oficial nr. 1074 și va intra intra în vigoare vineri. De atunci, efectele RIL-urilor și hotărârilor prealabile ale ICCJ pe chestiuni de drept civil vor fi obligatorii nu doar pentru instanțe, de când sunt publicate în Monitor, ci și pentru alte subiecte de drept. Firește, chestiunea nu se va aplica retroactiv, ci numai deciziilor date de Curte de vineri încolo.
"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I" și "Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei" sunt cele două texte pe care le găsim în legea publicată marți și care vor fi introduse vineri în Codul de procedură.
Față de variantele actuale ale prevederilor de la articolele 517 și 521 din Codul de procedură civilă, cele două texte noi nu mai fac nicio referire la instanțe. Or, asta înseamnă că obligația de a respecta RIL-urile și hotărârile prealabile pe probleme civile ale ICCJ se va extinde și la autoritățile publice, și la entități private ș.a.m.d.
Până la urmă, interpretarea dată de ICCJ unui text de lege trebuie să fie obligatorie pentru oricine aplică acel text de lege, nu doar pentru judecători, spune Ruxandra Vișoiu, avocat la R&R Partners. De câte ori nu ni s-a întâmplat să mergem la o bancă sau să-i arătăm unui angajat al unei autorități/instituții publice un RIL sau o hotărâre de interpretare de la ICCJ și să ridice din umeri?
Firește, asta nu înseamnă neapărat că, a doua zi după ce apare modificarea în Codul de procedură civilă, toată lumea va începe să-și însușească dezlegările și interpretările date de ICCJ. Având însă această obligație, în timp, lucrurile vor merge în direcția cea bună și atât funcționarii publici, cât și cei de la privat vor învăța că aceste hotărâri ale ICCJ fac corp comun cu textul de lege pe care îl au în față atunci când îl aplică la situația practică.
De pildă, atunci când apar astfel de decizii în materie de legislație rutieră, șoferii se plâng multă vreme după că organele legii nu aplică cele spuse de ICCJ. Se ajunge, într-un final, în fața judecătorului, dar deschiderea unui proces pentru ca o neregulă din practică să fie reparată față de justițiabil, neregulă survenită în urma necunoașterii interpretării date de ICCJ.
Comentarii articol (3)