Taxa pe lăcomie trebuie plătită de patru ori pe an, la finalul fiecărui trimestru

Taxa pe lăcomie a fost introdusă prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, aceasta fiind aplicabilă băncilor de la data de 1 ianuarie 2019. În acest document scrie foarte clar că taxa pe activele financiare se aplică trimestrial, ceea ce înseamnă că trebuie plătită de patru ori pe an.

„Taxa pe active se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor (...) asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în evidența contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile”, scrie în ordonanță, ideea fiind confirmată recent, în presa centrală, inclusiv de Darius Vâlcov, consilierul premierului pe probleme economice.

Așadar, după cum este subliniat în act, băncile sunt obligate să calculeze, să declare și să plătească trimestrial taxa pe active, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului vizat. Asta înseamnă că, pentru 2019, taxa pe lăcomie trebuie achitată până la:

• 25 aprilie 2019, pentru trimestrul I;
• 25 iulie 2019, pentru trimestrul II;
• 25 octombrie 2019, pentru trimestrul III;
• 27 ianuarie 2020, pentru trimestrul IV.

În spațiul public existau unele speculații că taxa pe activele financiare ar urma să se stabilească pentru un an întreg și să fie plătită în patru tranșe. Însă prevederile OUG nr. 114/2018 sunt cât se poate de clare: taxa pe lăcomie se stabilește și se plătește trimestrial.

În acest condiții, specialiștii PwC România au atras atenția, într-un comunicat de presă remis recent redacției noastre, că taxa pe active va fi destul de mare. Totuși, trebuie precizat că taxa pe active poate fi dedusă din impozitul pe profit.

În esență, băncile trebuie să achite taxa pe activele financiare atunci când media trimestrială ROBOR depășește pragul de referință de 2%.

„Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții”, este explicat în ordonanță.

Astfel, cota de impozitare diferă în funcție de depășirea pragului de referință:

• dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale peste pragul de referință, cota este de 0,1%;
• dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51 - 1 punct procentual peste pragul de referință, cota este de 0,2%;
• dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale peste pragul de referință, cota este de 0,3%;
• dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale peste pragul de referință, cota este de 0,4%;
• dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.

Specialiștii Deloitte România au atras atenția că taxa pe lăcomie pleacă de la o premisă greșită și că aceasta va duce, pe termen lung, la majorarea costurilor cu dobânzile creditelor și la „subțierea” ofertei de creditare.