Protest magistrați: Legea le interzice dreptul la grevă, dar nu pentru revendicări ca cele de acum

Săptămâna a început cu mai multe acțiuni de protest în rândul magistraților din țară. Anunțate de săptămâna trecută, măsurile de întrerupere temporară a activității în mai multe instanțe și parchete din țară se petrec în contextul adoptării OUG nr. 7/2019, cu modificări la legile justiției.

Modificările, spun magistrații care protestează, afectează pe alocuri independența justiției, sunt luate iarăși fără consultarea acestora, deși sunt direct vizați de ele și nu sunt justificate deloc de vreo urgență.

Acțiunile magistraților de a suspenda temporar activitatea și de a acorda atenție doar cauzelor urgente nu au scăpat de critici însă. În presa centrală au apărut în ultimele zile numeroase luări de poziție în raport cu protestele judecătorilor și procurorilor, toți criticii invocând același aspect: că magistrații nu au voie să facă grevă sau să protesteze, că o prevede chiar Legea dialogului social nr. 62/2011.

În această lege există, într-adevăr, o interdicție de a face grevă pentru magistrați. Reglementarea grevelor prin acest act normativ nu se rezumă însă la două-trei prevederi, ci semnificativ mai multe, de care nu putem face abstracție.

De pildă, în acest context, nu putem face abstracție de prevederea care specifică faptul că greva "poate fi declarată numai pentru interese cu caracter profesional, economic și social ale angajaților". Imediat după asta, Legea dialogului social prevede că greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice. Dacă se îndreaptă în această direcție, nu mai este grevă și nu mai are nimic de-a face cu Legea dialogului social.

Nu e prima dată când magistrații întrerup activitatea din cauza unor nemulțumiri ca urmare a legislației care-i vizează. Căutând în presa centrală, numai în ultimii zece ani găsim două mari greve: cea din 2009, în contextul legii salarizării care-i nemulțumea și cea din 2016, legată tot de salarii.

Diferența față de grevele din trecut e evidentă: dacă acestea vizau aspecte de salarizare, acțiunea de protest din prezent vizează cu totul altceva - în linii mari, afectarea justiției și independenței magistraților.