Obligația încheierii acestor asigurări de răspundere profesională este cuprinsă de un Proiect de lege privind Registrul Comerțului, pus luna trecută în dezbatere publică și despre care redacția noastră a anunțat prin acest material.
Potrivit documentului, firmele vor trebui să-și facă asigurarea anual, iar lipsa ei va putea duce, într-un final, la dizolvarea firmelor. Asigurarea va acoperi situațiile de insolvență, dizolvare, lichidare și radiere judiciară. Documentul în dezbatere nu a venit însă cu detalii suplimentare privind rațiunea din spatele obligării firmelor la aceste asigurări. Cert este că, la șase luni după ce această lege va fi adoptată, dacă obligația va rămâne în proiect, firmele vor trebui să aibă astfel de asigurări.
Într-o conferință organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), inițiativa este vehement criticată de mediul de afaceri, potrivit unui comunicat remis redacției noastre. O dată, pentru că piața de asigurări nu este foarte deschisă la ora actuală pentru încheierea unui astfel de pachet asiguratoriu pentru firme, iar cei care îl oferă o fac firmelor cu care au o lungă colaborare și nu pentru toate activitățile. De aici, transmite CNIPMMR, un semn de întrebare deasupra costurilor unor astfel de asigurări.
"Nu este clar care va fi costul acestei asigurări care să acopere cel puțin cheltuielile de derulare a procedurilor de insolvență, dizolvare, lichidare și radiere judiciară, întreprinzătorii fiind obligaţi să achite costuri pe care nu le pot controla, ele ţinând de voinţa altor companii private", scrie CNIPMMR în comunicat.
Mediul de afaceri critică neaplicarea testului IMM (critică recurentă, de altfel, în contextul multiplelor modificări intempestive și importante care vizează business-ul din România).
Pe de altă parte, CNIPMMR propune creșterea fondului de lichidare prin majorarea de la 2% la 4% a sumelor recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, în situaţia în care sumele necesare nu sunt suficiente pentru fondul de lichidare, iar bugetul de stat nu are capacitatea de susţinere a acestuia.
Notă: Atunci când banii firmei datornice nu sunt suficienți pentru acoperirea cheltuielilor ridicate de insolvență, se apelează la fondul de lichidare, care e finanțat de la stat și prin preluarea a 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului.
"Astfel, costurile necesare acoperirii cheltuielilor de derulare a procedurilor de insolvență, dizolvare, lichidare și radiere judiciară sunt suportate de întreprinderile aflate în această situaţie şi nu de toate societăţile", spune CNIPMMR.
Proiectul de lege care cuprinde această obligație de asigurare se află abia la începutul parcursului legislativ, astfel că e destul de greu de spus de la acest moment care va fi soarta acestei propuneri. Când Guvernul va da undă verde pe forma pusă în dezbatere, acesta va ajunge la Parlament, unde va putea primi amendamente în ambele Camere.