Din august vor începe controale naționale la firme pe aspecte fiscale și de muncă. Ce caută autoritățile

Invitat la o conferință de specialitate, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, le-a dat antreprenorilor din România o serie de vești proaste: din august, autoritățile fiscale, de muncă ș.a. vor face controale în țară în căutarea evazioniștilor și a celor care folosesc muncitori "la negru".

"Vom anunţa, începând cu luna august, un program prin care cam toate structurile care au atribuţii de control, nu doar cea legată de Fisc, ci şi ITM-uri, vor declanşa o campanie foarte directă pe direcţia evaziunii şi muncii la negru. Sunt deja în constituire echipele respective, se va merge în echipe comune (...)

Partea de evaziune în România a fost şi încă mai este o problemă destul de importantă. De ce? De 30 de ani, lucrurile nu s-au schimbat fundamental. Clasa politică, din care fac şi eu parte azi, nu a fost deschisă la măsuri care să stârpească acest fenomen. Am spus lucrurilor pe nume de-a lungul anilor şi vă puteţi uita pe declaraţiile mele", a declarat ministrul, citat de Agerpres.

În același context, potrivit celor de la Wall-Street.ro, ministrul Teodorovici s-a referit expres și la cei care încă nu s-au achitat de obligații în zona noilor case de marcat (cu jurnal electronic), cu care trebuiau să se doteze încă de anul trecut (după numeroase amânări ale termenului de conformare). Mai exact, a reiterat faptul că firmele din România au fost suficient păsuite pe acest subiect, cei care nu s-au conformat urmând, astfel, să fie sancționați așa cum prevede legea, adică inclusiv să riște închiderea activității. În iunie, redacția avocatnet.ro analiza procesul greu de conectare a noilor case de marcat la sistemul Fiscului și cum optimismul manifestat toamna trecută de cei de la Finanțe a fost doborât de realitatea din piață - în iunie 2019, abia în jur de 385.000 de aparate noi sunt în funcțiune la companii, adică aproximativ jumătate dintre cele vechi au fost înlocuite într-o perioadă de un an și un pic.

Ministrul a adus în discuție proiectul de hotărâre de Guvern prezentat recent care va scoate sancțiunile legate de dotarea cu case de marcat cu jurnal electronic de pe lista celor pentru care se dă iertare la prima abatere, conform Legii prevenirii (mai multe despre acest proiect aflați din acest material). Potrivit legislației în vigoare, amenzile pentru firmele care n-au mișcat nimic până acum în procesul de înlocuire a caselor se situează între 8.000 și 10.000 de lei. În plus, firmelor le sunt confiscate sumele nejustificate și li se suspendă activitatea până-și schimbă aparatele de marcat și achită amenzile.

Așadar, firmele cu nereguli trebuie să se pregătească de sancțiuni, începând de luna viitoare. În continuarea amenzilor menționate mai sus, ne uităm la celelalte "amenințări" ale ministrului: munca la negru (munca nedeclarată, în Codul muncii) înseamnă nu doar lipsa unui contract de muncă, ci și alte situații - încheierea unui contract de muncă prea târziu față de cerințele legale, contractul de muncă nu a fost transmis la timp în Revisal, s-a muncit sau se muncește pe perioada cât e suspendat contractul sau se muncește mai mult decât prevede norma în contract (munca la gri). Pentru fiecare angajat găsit într-o astfel de situație se poate da câte o amendă de 10.000 sau de câte 20.000 de lei, după caz. Maximul la care pot ajunge amenzile pe munca nedeclarată în urma unui control este 200.000 de lei, potrivit Codului muncii. E posibilă însă și sistarea activității, iar cei care vor continua, în pofida sancțiunilor și sistării activității, riscă să ajungă la un dosar penal.

Planul de lucru al Guvernului pentru anul 2019, adoptat în martie prin memorandum de către Executiv, prevedea și el ceva referiri la fenomenul muncii la negru și la evaziunea fiscală: pentru luna iunie a acestui an era creionat un proiect de lege care să vină de la Ministerul Finanțelor și care să viezeze majorarea drastică a amenzilor/penalităților pentru evaziune și muncă la negru. Proiectul nu a apărut însă până acum în dezbatere. Și, dacă tot vorbim de evaziune, ar trebui să ne amintim și că, în februarie, un reprezentant al Fiscului spunea, într-o conferință de specialitate, că se lucrează la un proiect legislativ prin care evaziunea fiscală să fie mai bine definită și firmele să aibă o imagine mai clară asupra a ce este sau nu o faptă de evaziune. Nici acest proiect nu s-a concretizat până acum.

Reglementarea evaziunii fiscale este, într-adevăr, un act normativ destul de vechi, fiind adoptată acum mai bine de zece ani. Legea nr. 241/2005 cuprinde o listă de fapte și sancțiuni penale aferente, însă prin lipsa de detaliere și aducerea la zi cu realitățile economice, aceasta și-a dovedit între timp neajunsurile. Nu putem reproșa aleșilor din Parlament însă o lipsă totală de interes în modificarea acestei legi: de pildă, o încercare recentă a fost să ierte evazioniștii de închisoare sau urmărire penală la prima abatere - Curtea Constituțională a întors însă proiectul în Parlament. Cât despre altă chestiune pe care Curtea a calificat-o ca neconstituțională, sancționarea penală a reținerii la sursă, care se regăsea în Legea evaziunii fiscale, nu s-a găsit încă o formulă prin care să fie reintrodusă în legislație astfel încât să fie satisfăcute cerințele de constituționalitate.