Dacă nu mai vrea să fie codașa UE la colectarea TVA, ANAF trebuie să se informatizeze, ajutând și firmele

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este de cinci ani codașa UE la colectarea TVA-ului, conform celor mai recente informații oficiale apărute joi. Concret, în anul 2017, ANAF a pierdut 35,5% din TVA-ul preconizat a fi încasat, adică aproximativ 6,4 miliarde de euro.

În acest context, specialiștii atrag din nou atenția că, pentru îmbunătățirea colectării TVA, cea mai bună soluție pe care o are Fiscul este informatizarea, care ar fi de ajutor nu doar pentru Guvern, ci și pentru companiile care plătesc taxa la stat. Un exemplu relevant este cel al Fiscului polonez, care a redus pierderile din TVA prin implementarea fișierului standard de audit pentru taxe (SAF-T).

„Această performanță a fost obținută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat SAF-T. Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici și capacitatea de procesare și analiză a informațiilor raportate de către administrația fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administrația detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecință, întregul proces de declarare și colectare a taxelor se îmbunătățește”, a explicat Daniel Anghel, partener la PwC România, într-un comunicat remis azi redacției noastre.

Conform sursei citate, numărul controalelor la firme a scăzut la polonezi, într-un singur an, cu peste o cincime, după implementarea SAF-T.

Însă lucrurile sunt promițătoare și pentru noi, deoarece ANAF a anunțat astă-vară că SAF-T va fi introdus pentru toate firmele până în anul 2020, după ce inițial se va merge pe un sistem-pilot pentru marii contribuabili.

Ideea informatizării a fost subliniată și de Gabriel Biriș, partener la Biriș Goran, care însă a dat alte exemple relevante: extinderea taxării inverse și introducerea unei aplicații gestionate de ANAF care să emită automat bonuri fiscale și facturi. „Răspunsul se găsește într-un singur loc: informatizarea. Lipsa de instrumente eficiente de administrare fiscală face ca România să fie raiul hoților”, a spus Gabriel Biriș astăzi, într-o postare pe Facebook.

Într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Alex Milcev, partener la EY România, sublinia și el că informatizarea trebuie să fie o prioritate pentru România. „Sunt cinci niveluri de sofisticare a sistemului fiscal. Nivelul unu, la care ne aflăm noi, în sensul că deja am ajuns la un nivel tehnologic în care nu se mai depun declarații pe hârtie și, în mare, comunicarea cu Fiscul se face electronic. Nivelul doi: când Fiscul ia declarația electronică online și tot online îți cere date contabile, dar vede el ce face cu ele. Nivelul trei: ia datele contabile, le face o analiză și te mai întreabă una-alta ca să reconcilieze dacă nu-i clar ceva. Nivelul patru: el preia toate datele, face o analiză cap-coadă - inspecție fiscală în timp real, făcută ziua și noaptea de roboți, cu rezultate care ți se comunică în timp real, fără intervenție umană. Și nivelul cinci: când sunt atinse toate nivelurile și nici nu mai trebuie să depui declarații fiscale, pentru că sunt caduce, sunt inutile. Deja Fiscul are tot ce are nevoie, nu trebuie să-l informezi tu, îți zice el cât ai de plată”, a explicat Alex Milcev.

Pierderile de TVA rămân la un nivel destul de ridicat mai ales în contextul în care anul 2016 a adus o scădere a cotei generale de TVA de la 24% la 20%, iar anul 2017 a adus o scădere de la 20% la 19%. Cu alte cuvinte, deși ar fi trebuit să se majoreze conformarea la plata TVA, reducerea cotei generale pare să fi fost aproape inutilă, din punctul de vedere al încasărilor.

TVA-ul reprezintă a doua cea mai importantă sursă de venit la bugetul statului, potrivit informațiilor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor. Practic, peste încasările din TVA la buget sunt numai încasările din contribuții sociale obligatorii.

Așadar, pe de o parte, în perioada 2013-2017, TVA-ul a reprezentat, în medie, aproape un sfert din veniturile statului. Însă, pe de altă parte, în aceeași perioadă, statul a pierdut, în medie, mai bine de o treime din suma pe care trebuia să o adune la buget din TVA. Dacă se realizau colectările estimate, TVA-ul ar fi reprezentat mult mai mult decât un sfert din bugetul statului.

Nevoia de reformă a domeniului TVA este resimțită nu doar la nivelul României, ci și la nivelul UE, având în vedere pierderile uriașe - 137 de miliarde de euro numai în 2017 pentru toate state membre. În sensul ăsta, autoritățile europene pregătesc modificări importante care să fie obligatorii pentru statele UE.