"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2019 (...) este neconstituțională, în ansamblul său.
Curtea a reținut că Guvernul nu a motivat în cuprinsul actului normativ criticat situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și nici urgența reglementării, limitându-se la a justifica oportunitatea și necesitatea reglementărilor, aspecte care nu se circumscriu criteriilor de constituționalitate prevăzute de art.115 alin.(4) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale.
Mai mult, Curtea a constatat că principala modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 adusă prin actul supus controlului de constituționalitate, respectiv cea referitoare la achiziționarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile pentru care plata se face în avans, a fost amânată de două ori, mai întâi până la 31 decembrie 2019, apoi până la 31 martie 2020, în condițiile în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 3 septembrie 2019", fapt care dovedește inexistența urgenței reglementării, potrivit deciziei Curții.
Ca urmare a acestei decizii, ordonanța de urgență nu mai poate produce efecte juridice, odată ce decizia Curții e publicată în Monitorul Oficial, ea fiind suspendată 45 de zile de la publicarea deciziei CCR, timp în care Parlamentul va putea opera modificările necesare (ordonanța se află oricum în Parlament la acest moment).
În esență, Curtea a dat dreptate Avocatului Poporului. Acesta a susținut că emiterea OUG nr. 62/2019, cea prin care s-au prevăzut restricții la cumpărarea cartelelor prepay, Guvernul nu și-a motivat urgența și nu a arătat nici situația extraordinară care cerea limitarea unor drepturi ale românilor, potrivit acestui comunicat. Între timp însă, așa cum punctează și CCR, măsura a fost amânată.
Avocatul Poporului a criticat ordonanța pentru că nu este foarte clar specificat nici scopul în care se face colectarea datelor personale prin faptul că un cumpărător e obligat să arate buletinul la cumpărarea cartelei. Iar acesta nu are siguranța că datele sale nu vor fi folosite și în alte scopuri. Cât despre dorința de a limita abuzurile la numărul de urgență 112 (utilizarea unor cartele prepay nu permite identificarea persoanei care sună abuziv), Avocatul Poporului susține că nu ar reprezenta o situație extraordinară care să motiveze urgența acestei ordonanțe.
În demersul său, Avocatul Poporului mai amintește și de o încercare mai veche de a reglementa această situație a cartelelor prepay, printr-o lege care prevedea aceeași cerință de a arăta buletinul la cumpărarea cartelei, lege care nu a ajuns niciodată să se aplice pentru că a fost contestată la CCR.
"În fine, Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este în contradicție cu dreptul și jurisprudența europeană în materia comunicațiilor electronice și nu asigură un cadru adecvat și suficient de protecție a datelor cu caracter personal de la dispoziția administratorului SNUAU, conform legislației europene în materie, măsura colectării însăși fiind neadcvată în sensul depășirii scopului propus – acela de sancționare a apelanților abuzivi la Serviciul de urgență", mai scrie în comunicatul Avocatului Poporului.
Ceea ce punctează instituția în acest demers e că, dincolo de aspectele ce țin de încălcarea unor drepturi ale persoanelor și protecția datelor personale, Guvernul ar fi arătat prin această ordonanță, încă o dată, că nu înțelege cum și în ce scop se dau ordonanțele de urgență, asumându-și un rol de legiuitor pe care nu îl are - cel puțin, nu în forma în care și-l arogă.
Ordonanța 62 a fost criticată de mai multe voci în spațiul public încă de când a fost pusă în dezbatere, pe aceleași considerente reținute de Avocatul Poporului în sesizarea sa către CCR. Prevederile sale ar face ca, de la 1 ianuarie, orice persoană care dorește să cumpere o cartelă prepay să trebuiască să dea date din buletin, iar, din septembrie 2020, cei care au deja astfel de cartele să fie obligați să dea datele personale pentru a mai putea să le folosească.
Condiționarea vânzării unei cartele de furnizarea datelor din buletin a fost inclusă, pentru prima oară, într-un act normativ care, în 2014, a fost declarat neconstituțional de către CCR.
Comentarii articol (8)