Obligația persoanelor expropriate de a rambursa despăgubirea, dacă imobilul e returnat, criticată de Avocatul Poporului la CCR

Practic, există situații când anumit persoane cărora le-au fost expropriate imobilele și cu privire la care au primit despăgubiri își văd returnat imobilul și dreptul de proprietate asupra acestuia. Acest lucru se întâmplă din cauză că autoritățile nu au mai considerat acel imobil necesar pentru finalizarea proiectului pentru care s-a făcut exproprierea inițială. În astfel de situații, însă, persoana căreia i-a fost restituit imobilul este obligată să returneze banii primiți, ca despăgubire pentru expropriere. Sau, dacă au fost consemnate anumite sume de bani la dispoziția persoanei expropriate, ele vor fi retrase.

Și totul se întâmplă ca efect al unor decizii exclusiv unilaterale ale administrației publice. Avocatul Poporului consideră că aceste prevederi sunt contrare legii fundamentale a statului și, de aceea, a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate.

Care sunt motivele pentru care a fost sesizată CCR

În primul rând, Avocatul Poporului începe prin a critica natura procesului de restituire a imobilului - fiind unul exclusiv unilateral, desfășurat fără consultarea persoanei expropriate și fără a se lua în considerare interesele ei. Astfel, nu se creează cadrul în care să se stabilescă un echilibru între interesul public și interesele persoanei vizate de restituirea imobilului. AvP susține că acest lucru „echivalează practic cu o nouă expropriere având la bază invocarea propriei culpe a expropriatorului”.

De asemenea, în motivarea excepției se mai face referire și la faptul că expropriatul poate fi pus „într-o situație dificilă din punct de vedere financiar, în sensul în care nu mai deține suma primită cu titlu de despăgubire, ori îl poate pune în imposibilitatea de a mai gestiona cheltuielile legate de bunul care intră în patrimoniul său”.

În al doilea rând, AvP critică faptul că situația creată poate fi incertă și imprevizibilă, ducând la o nesiguranță în ceea ce privește securitatea circuitului civil. Cu alte cuvinte, devine neclar dacă și când expropriatul va fi obligat la returnare banilor primiți, din cauza restituirii imobilului. Probleme principale sunt date de faptul că nu există o limitare în timp a posibilității ivirii unei astfel de situații și de faptul că restiuirea banilor este obligatorie într-o astfel de situație. Din nou, AvP face referire la consecințele financiare asupra expropriatului. 

O altă critică a Avocatului Poporului este faptul că măsura afectează dreptul de proprietate, în substanța sa. Practic, e vorba de tot procesul prin care statul poate să transfere dreptul de proprietate de la expropriat, în patrimoniul său, și înapoi, cel din urmă neavând posibilitatea de a reacționa și a-și apăra dreptul de proprietate.

În final, AvP face și o propunere cu privire la modul în care ar putea fi reformulată legea, pentru ca procesul de restituire să fie în acord cu Constituția:

• restituirea să se facă doar cu acordul persoanei expropriate inițial (deci, să nu fie obligată să accepte restituirea) și, eventual
• să se stabilească un drept prioritar pentru persoana vizată de a redobândi bunul expropriat, la un preț care să nu depășească despăgubirea actualizată.

În ce situații poate fi restituit imobilul

Conform Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, se va dispune resituirea imobilului expropriat ca rezultat al renunțării, de către autorități, la el, din cauza:

• revizuirii studiului de fezabilitate sau din cauza
• modificării sau definitivării proiectului tehnic de execuție ori a detaliilor de execuție.

Având în vedere că poate trece o perioadă destul de lungă de timp până la restituirea efectivă a imobilului și a nașterii obligației de restiuire a banilor primiți de către expropriat, inițial, ca despăgubire, criticile aduse de Avocatul Poporului textului de lege sunt întemeiate: persoana expropriată s-ar putea să fi cheltuit banii primiți sau, în orice caz, să fie expusă unor consecințe patrimoniale serioase.

Atenție! Prevederile criticate se aplică, în continuare. Pentru a nu mai produce efecte, excepția de neconstituționalitate ridicată de AvP trebuie să fie admisă de CCR. Într-o asemenea, situație, prevederile în cauză nu vor mai produce efecte și Parlamentul va trebui să modifice legea relevantă, pentru a aduce chestiunile declarate neconstituționale în acord cu legea fundamentală.