Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat recent mai multe prevederi din privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, identificând două probleme de constituționalitate ale acestui act normativ. Citește articolul
În cazul despăgubirilor pentru exproprierile pentru realizarea unor obiective de interes național, județean și local, la stabilirea întinderii acestor despăgubiri trebuie să se țină seama și de prevederile Legii 33/1994, adică și de expertizele date de camerele notarilor publici și de criteriile legale prevăzute de această lege. Problema era dacă se impunea interpretarea extensivă a unui text de lege din Legea nr. 255/2010, pentru a se respecta principiul fundamental al exproprierii. Citește articolul
Stabilirea despăgubirii la expropriere în euro, nu în monedă națională este admisibilă, atâta vreme cât vedem acest aspect ca parte a despăgubirii și cu luare în considerare a faptului că moneda națională se devalorizează constant, aflăm dintr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un proces privind exproprierea. Citește articolul
Avocatul Poporului (AvP) a ridicat la Curtea Constituțională (CCR) o excepție de neconstituționalitate cu privire la anumite obligații prevăzute în Legea nr. 255/2010 privind exproprierile. E vorba de prevederile care îi impun persoanei expropriate să returneze despăgubirea primită, în cazul în care imobilul inițial expropriat îi este restituit acesteia. Citește articolul
Persoanele ale căror imobile fac obiectul unor exproprieri pot să conteste, în fața unei instanțe, cuantumul despăgubirilor stabilite administrativ. Totuși, din cauză că o procedură de expropiere implică mai multe etape (în cazul de față, fiind relevante etapa inițială, în care este stabilit estimativ cuantumul despăgubirilor, și adoptarea, ulterior, a unei decizii administrative finale care prevede, individual, cuantumul compensației), nu era clar momentul de la care contestația deciziei prin care este stabilită suma despăgubirilor putea fi făcută. Anumite instanțe spuneau că acest lucru se poate încă din momentul stabilirii estimative a cuantumului compensațiilor, în timp ce altele rețineau că persoanele expropriate trebuie să aștepte până la adoptarea deciziei administrative finale. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), printr-un recurs în interesul legii, a reținut că se poate ataca în instanță și decizia estimativă, nu doar cea finală. Citește articolul