În recurs, a fost contestată decizia instanței de apel de a stabili despăgubirea în moneda euro și nu în moneda națională (a fost invocat inclusiv Regulamentul privind regimul valutar nr. 4/2005, unde scrie că "plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni care decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, indiferent de raportul juridic care le reglementează, se realizează numai în moneda naţională").
Stabilirea în monedă străină nu face însă ca plata efectivă a despăgubirilor să se facă în această monedă. Despăgubirile vor fi plătite ca echivalent în lei a sumei stabilite în euro.
"(...) recurentele reclamante sunt îndreptăţite să primească o «dreaptă despăgubire», Înalta Curte consideră că stabilirea valorii despăgubirii în moneda euro, în echivalent în RON la data plăţii, este consecinţa devalorizării la care este supusă în mod constant moneda naţională şi acoperă chiar riscul acestei devalorizări, ca parte a însăşi despăgubirii ce li se cuvine reclamantelor, iar nu ca prejudiciu decurgând din expropriere", a reținut Înalta Curte (Secția I civilă) în Decizia nr. 439/2019.
Ce prevede Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică în privința stabilirii despăgubirilor: "(1) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.
(2) La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia".
Comentarii articol (0)