Art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”
Art. 562 alin. (3) NCC dispune că exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică, ce este stabilită potrivit legii, cu o justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator; în caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acestea vor fi stabilite pe cale judecătorească.
Art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului din 1950 prevede că „nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică, în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional”
Legea nr. 33/1994 (Republicata 2011) privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica Art. 26. - (1) Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite.
(2) La calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vand, in mod obisnuit, imobilele de acelasi fel in unitatea administrativteritoriala, la data intocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, luand in considerare si dovezile prezentate de acestia.
(3) Expertii vor defalca despagubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.
(4) In cazul exproprierii partiale, daca partea de imobil ramasa neexpropriata va dobandi un spor de valoare ca urmare a lucrarilor ce se vor realiza, expertii, tinand seama de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instantei o eventuala reducere numai a daunelor.