Stocuri la dispoziția clientului: O să apară o simplificare majoră pentru cei care mută bunuri dintr-un stat în altul

Schimbările la Codul fiscal sunt impuse de o directivă europeană ce trebuie transpusă de autoritățile de la noi, fie prin lege, fie prin ordonanță, până la 31 decembrie 2019. Acestea vizează o uniformizare a regimului de TVA aplicat de companii.

Una dintre chestiunile pentru care se vor aplica schimbări importante din ianuarie este cea a stocurilor la dispoziția clientului. Este vorba, mai precis, de structuri ce presupun transportul bunurilor, de către furnizor, într-un depozit dintr-un alt stat membru UE. După care urmează vânzarea bunurilor către client. În esență, structurile de acest gen se bazează pe faptul că furnizorul știe deja cine îi este clientul din celălalt stat membru atunci când inițiază transportul bunurilor.

„În cadrul acestor structuri, mutarea produselor în depozitul din statul membru al clientului putea genera obligativitatea înregistrării în scopuri de TVA a furnizorului în statul membru al clientului. Pentru a evita acest neajuns, unele state membre, printre care și România, au implementat la nivel local anumite măsuri de simplificare. Cu toate acestea, întrucât în prezent doar 18 state membre aplică, în condiții diferite, măsurile de simplificare, apar situații în care înregistrarea în scopuri de TVA despre care am amintit anterior nu mai poate fi evitată de către furnizor, ceea ce conduce la creșterea poverii administrative pe care acesta este nevoit să o suporte”, a rezumat situația, la solicitarea avocatnet.ro, Vlad Tănase, tax manager la Țuca Zbârcea & Asociații Tax.

Din acest motiv urmează să se aplice schimbări la regimul TVA din ianuarie 2020. Practic, ideea este de a uniformiza regulile tratamentului TVA aplicabil structurilor ce implică stocuri la dispoziția clientului.

Care va fi noutatea? „Începând cu 1 ianuarie 2020, aplicarea măsurilor de simplificare va fi posibilă la nivelul întregii Uniuni Europene, furnizorii nemaiavând obligația să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru de destinație a bunurilor”, a precizat Vlad Tănase, indicând și condițiile ce vor trebui îndeplinite:

• bunurile sunt expediate către un alt stat membru pentru livrarea acestora în acel stat membru, într-un stadiu ulterior și după sosire, către altă persoană impozabilă care are dreptul să intre în posesia respectivelor bunuri în conformitate cu un acord existent între ambele persoane impozabile;
• furnizorul care expediază bunurile nu și-a stabilit activitatea economică și nici nu are un sediu fix în statul membru către care sunt expediate bunurile;
• furnizorul cunoaște identitatea clientului către care a expediat bunurile și acel client este persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în statul membru de destinație al bunurilor;
• furnizorul înregistrează transferul bunurilor într-un registru al cărui conținut urmează a fi reglementat și include identitatea clientului, precum și codul acestuia de TVA din statul membru către care sunt expediate bunurile, în declarația VIES (adică declarația 390 la noi).

Totodată, va exista un termen de 12 luni în care acele bunuri din stoc trebuie fie livrate clientului, fie returnate furnizorului. O eventuală depășire a termenului va duce la transformarea mișcării de bunuri într-un transfer de bunuri, care se va considera că a avut loc în ziua de după expirarea celor 12 luni. De asemenea, specialistul spune că mișcarea de bunuri va fi considerată transfer de bunuri și dacă clientul este schimbat, bunurile sunt livrate către altă persoană în afară de client sau bunurile sunt distruse, pierdute sau furate.

Însă cum stau lucrurile acum? Vlad Tănase spune că, „în prezent, condiția principală pentru acordarea măsurilor de simplificare (și, implicit, evitarea înregistrării în scopuri de TVA în statul membru de destinație a bunurilor) este ca legislația ambelor state membre implicate să prevadă măsuri de simplificare similare”.

Asta înseamnă că, dacă celălalt stat nu permite aplicarea măsurilor de simplificare, este necesară obținerea codului de TVA în România, pentru furnizorul dintr-un alt stat membru care mută bunuri proprii într-un stoc din România, sau într-un alt stat membru, pentru furnizorul din România care mută bunuri proprii într-un stoc din acel stat membru.

Cum îți pregătești firma pentru schimbări

În esență, tax managerul de la Țuca Zbârcea & Asociații Tax spune că este nevoie de o revizuire a fluxurilor de mărfuri, pentru a vedea ce impact ar putea avea modificările fiscale asupra afacerii.

„Spre exemplu, aceste companii ar trebui să analizeze dacă există elemente care ar putea conduce la posibilitatea anulării înregistrării în scopuri de TVA în statul membru al clientului și să își revizuiască aranjamentele contractuale existente în concordanță. (...) Nu în ultimul rând, companiile care au implementat astfel de structuri ar trebui să se asigure că sunt pregătite să mențină o evidență strictă (în registrele speciale) a acestui tip de operațiuni”, a declarat Vlad Tănase.

În orice caz, va fi și o ocazie bună pentru companiile care au evitat până acum structura stocurilor la dispoziția clientului, ca să vadă dacă este avantajos să apeleze la aceasta.

Specialistul subliniază că reglementările europene conțin unele neclarități care pot complica lucrurile și că, cel mai probabil, vom avea și explicații oficiale suplimentare: „Pentru a preveni acest lucru, Comisia Europeană lucrează intens la elaborarea de clarificări suplimentare. Concomitent, autoritățile fiscale trebuie să coopereze strâns cu mediul de afaceri direct afectat de noile prevederi, astfel încât remediile rapide să fie transpuse/implementate corect și la timp în legislațiile naționale. Toate aceste acțiuni vor trebui cumva finalizate până la 1 ianuarie 2020. Urmează însă să vedem cum vor evolua lucrurile”.

Ideea schimbărilor aduse de directiva europeană citată este de a ajusta anumite reguli în materie de TVA, pentru a rezolva unele probleme specifice, până ce autoritățile europene vor stabili un nou sistem de TVA (preconizat pentru 2022).