Urmează să apară o bază comună de impozitare a profitului, pentru statele UE. Ce ar însemna asta pentru firmele românești?

Articol scris de Theodor Artenie, tax director, și Anamaria Tocaci, tax manager, Schoenherr Tax Bucharest.

În lipsa unui consens, în octombrie 2016, la mai mult de cinci ani de la propunerea inițială, Comisia a adus din nou în discuție această temă, de data aceasta prin propunerea a două directive interconectate:

• Propunerea de directivă privind o bază fiscală comună a societăților (CCTB) și
• Propunerea de directivă privind o bază fiscală comună consolidată a societăților (CCCTB).

Deși similare în ceea ce privește conținutul cu propunerea lansată în 2011, CCTB are drept obiectiv adoptarea unui set unic de norme de calculare a bazei fiscale pe teritoriul UE, în timp ce propunerea privind CCCTB urmărește consolidarea rezultatelor fiscale la nivelul grupului. Astfel, Comisia a propus etapizarea consolidării bazei impozabile comune prin implementarea, într-o primă fază, a CCTB începând cu 1 ianuarie 2019, urmată de adoptarea CCCTB la 1 ianuarie 2021.

Amintim că, spre deosebire de regulile cu privire la TVA, armonizate la nivelul UE, normele de determinare a impozitul pe profit în UE nu sunt coerente, fiecare stat având legislație specifică în acest sens. Astfel, grupurile de societăți cu activitate transfrontalieră trebuie să urmeze 28 de sisteme diferite sau, în unele cazuri, chiar contradictorii de impozitare, ceea ce poate duce la neconcordanțe care să creeze riscuri de dublă impunere sau de dublă neimpozitare.

În timp ce CCCTB vizează o consolidare la nivelul UE a rezultatelor fiscale ale societăților cu prezență în mai multe State Membre, consolidarea fiscală la nivelul impozitului pe profit nu este posibilă nici măcar în România, fiind momentan la stadiul de propunere legislativă.

Revenind la CCTB și CCCTB, urmare a propunerilor Comisiei, în 15 martie 2018 Parlamentul European a emis două rezoluții legislative privind cele două propuneri de directive, prin care a subliniat importanța de a acționa rapid prin adoptarea simultană a CCTB și CCCTB, urmând a asigura un mediu mai favorabil pentru comerț și investiții, dar și un grad de rezistență mai ridicat la mecanismele de evitare a conformării fiscale. Totodată, Parlamentul European a propus anumite amendamente la CCTB și CCCTB, printre care și intrarea în vigoare concomitentă de la 1 ianuarie 2020. Rezoluțiile sunt analizate de Consiliul Europei și de Comisie.

Comisia are pe agendă și crearea unui cadru legislativ pentru impozitarea economiei digitale și introducerea conceptului de sediu permanent digital, aspecte avute în vedere și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică la nivel global.

Cine este vizat de CCTB și CCCTB

Normele CCTB și CCCTB ar fi obligatorii pentru o societate din România care îndeplinește cumulativ următoarele criterii:

• este o societate înființată ca societate pe acțiuni, societate în comandită pe acțiuni sau societate cu răspundere limitată;
• este supusă impozitului pe profit;
• este membră a unui grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară cu un venit total consolidat al grupului care depășește 750 milioane de euro în exercițiul financiar care precedă exercițiul financiar relevant;
• face parte dintr-un grup de societăți, definit prin cerințe minime de control: mai mult de 50% din drepturile de vot și de deținere, mai mult de 75% din capitalul social sau din drepturile la profit, sau are unul sau mai multe sedii permanente în alte state membre.

Totodată, un sediu permanent din România al unei societăți stabilite în afara UE poate fi supus CCTB/CCCTB în anumite condiții.

Aceste norme pot fi însă aplicate prin opțiune și de societățile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute de propunerea de CCTB și CCCTB.

Ce prevăd CCTB și CCCTB

CCTB creează cadrul de determinare a bazei impozabile pentru impozitul pe profit, similar Titlului II din Codul fiscal. Aceasta înseamnă că societățile din UE care vor aplica CCTB se vor raporta la aceleași reguli pentru stabilirea rezultatului fiscal. Rămâne însă la latitudinea fiecărui stat să stabilească cota de impozit pe profit aplicabilă. Astfel, deși baza de impozitare a profitului va ține cont de aceleași reguli, cota de impozit pe profit poate fi în continuare diferită de la un Stat Membru la altul, similar situației TVA.

Un aspect important de menționat este că formula de calcul a bazei impozabile se determină în funcție de elemente clar definite atât din perspectivă contabilă, cât și din perspectivă fiscală. Se elimină astfel potențiale neconcordanțe ca urmare a politicilor contabile diferite de la un stat UE la altul, rezultatul contabil nemaifiind baza de calcul a rezultatului fiscal.

Altfel, principiul general conform căruia rezultatul fiscal se determină în funcție de veniturile și cheltuielile necesare desfășurării activității economice se va aplica în continuare. Similar regulilor din Codul fiscal, CCTB prevede veniturile care nu se iau în calcul pentru impozitare, dar și cheltuielile care nu pot fi deduse la calculul bazei impozabile.

O măsură prevăzută de CCTB pentru a încuraja finanțarea societăților prin capitaluri în detrimentul îndatorării este acordarea unei deduceri pentru creșteri ale capitalurilor proprii.

Reguli mai laxe sunt introduse pentru deducerea creanțelor incerte, iar recuperarea pierderilor fiscale se supune în continuare unor condiții, însă nu mai este limitată în timp.

În ceea ce privește CCCTB, aceasta prevede, printre altele, regulile de consolidare a bazei impozabile, aspecte privind intrarea / ieșirea din grup, eliminarea tranzacțiilor intra-grup și modalitatea de repartizare a bazei fiscale comune consolidate între societățile din cadrul grupului.

Este important de menționat că factorii pe care se bazează atribuirea bazei impozabile către membrii grupului sunt în egală măsură activele, angajații și vânzările fiecărui membru din totalul activelor, angajaților și vânzărilor consolidate ale grupului. Prin această formulă se creează un instrument eficient în atribuirea venitului acolo unde se creează valoare, în vederea unei impozitări echitabile.

Societățile vor putea deduce suplimentar alte elemente din cota-parte repartizată conform formulei de mai sus, în funcție de prevederile CCTB sau ale legislației naționale.

Ce înseamnă normele CCTB și CCCTB pentru societățile din România

Având în vedere că nu avem încă un consens la nivelul UE, este greu de anticipat cum se vor comporta societățile românești în fața unei asemenea schimbări, mai ales că, pentru a deveni aplicabile în România, va fi necesară transpunerea acestora în legislația națională.

În teorie, introducerea acestui sistem de impozitare ar trebui să aducă beneficii societăților cu activitate transfrontalieră, ale căror filiale și sedii permanente sunt supuse regulilor de impozitare din statul de rezidență. Astfel, o bază comună de calcul și consolidarea acesteia la nivelul unei singure entități ar ușura cu mult povara administrativă și ar limita comunicarea cu autoritățile într-un singur Stat Membru (conceptul de „ghișeu unic”).

Alte avantaje pe care implementarea CCTB/CCCTB le-ar aduce ar fi compensarea transfrontalieră a pierderilor (i.e. pierderile unei societăți din România pot fi compensate cu profiturile unei societăți din același grup, din alt Stat Membru), precum și faptul că prevederile privind prețurile de transfer nu s-ar mai aplica societăților din acest grup, întrucât distribuția veniturilor s-ar face conform regulilor de repartizare prevăzute de CCCTB.

Pe de altă parte, legislația fiscală din România prevede sisteme de impozitare speciale pentru microîntreprinderi, care plătesc impozit pe venituri, și pentru societățile din domeniul HORECA, supuse unui impozit specific. Aceste sisteme sunt obligatorii, societățile vizate neavând posibilitatea de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit. Pare, așadar, că aceste societăți nu se vor putea alinia la cerințele europene decât în ipoteza în care aceste sisteme „speciale” ar fi eliminate sau în ipoteza în care România ar obține anumite derogări.

În orice situație, ne așteptăm ca noile reguli, odată aplicabile, să atragă și „reacții adverse”, ca orice modificare legislativă care presupune principii noi și elemente cu caracter necunoscut.

Important! Deși Comisia și Parlamentul European au propus termene foarte ambițioase pentru implementarea în legislațiile naționale a prevederilor CCTB și CCCTB, nu putem vorbi încă despre transpunere, în lipsa unei Directive în vigoare.