Majorarea din 2020 a pensiilor, în aer? Specialiștii spun că e nevoie de o amânare, dar autoritățile îi contrazic

Concret, este vorba de majorarea punctului de pensie. Acesta urmează să crească cu 40% anul viitor, de la 1.265 la 1.775 de lei, ceea ce s-ar traduce prin majorări mai mult decât vizibile ale pensiilor publice.

„Știu că este an electoral, dar bugetul din 2020 pune sămânță pentru bugetul din 2021, iar creșterea de la 1 septembrie 2020 se reglează în 2021. Oameni buni, aici nu te joci - bagi țara în șanț, țara nu e în șanț acum”, a atenționat miercuri Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la o conferință de presă organizată de CursDeGuvernare.

În spațiul public au circulat în ultima vreme mai multe măsuri care ar putea fi luate pentru a compensa această creștere a pensiilor. Valentin Lazea, economist-șef la Banca Națională a României, le-a analizat și a spus că ele n-ar fi nici pe departe suficiente.

Mai precis, vorbim de taxarea suplimentară a pensiilor speciale, care ar putea aduce la buget cel mult un miliard de lei în fiecare an, de o colectare mai bună a TVA-ului pe mai mulți ani, care ar putea aduce cel mult cinci miliarde de lei, de o revenire la impozitarea cu o cotă de 10% a dividendelor, care ar putea aduce cel mult un miliard de lei, și de concediere a 5% dintre bugetari, care ar aduce cel mult șase miliarde de lei.

„Dacă le facem pe toate astea, hai să zicem că anul viitor o mai scoți la capăt. (...) Dar ce te faci din 2021? Și aici domnul Dăianu corect a punctat: dacă se introduce acea creștere cu 40% a [punctului de pensie], în 2021 bugetul explodează, pur și simplu. Și trebuie să ai nu știu câte măsuri de compensare”, a subliniat Valentin Lazea la aceeași conferință.

Practic, specialistul spune că nu există nicio alternativă la amânarea majorării pensiilor din septembrie 2020. Astfel, pensionarii ar trebui să se împace cu ideea că o creștere mai mică a pensiilor (dar care poate fi suportată de bugetul statului) este de preferat unei creșteri mai mari (dar care poate să aducă probleme mari tuturor).

„Pensionarii din România trebuie să înțeleagă că un câștig mare al lor pe termen scurt s-ar putea transforma într-o pierdere mare pentru ei și pentru restul populației (...). Este de preferat un câștig mic, dar permanent, decât un câștig mare, dar temporar, care să se transforme ulterior într-o pierdere mare. Și oamenii înțeleg acest lucru. Toate studiile arată că 90% dintre oamenii acestei lumi au neplăceri față de risc, lumea preferă un câștig mic, dar sigur, decât un câștig mare, dar riscant”, a conchis economistul-șef al Băncii Naționale.

În orice caz, inclusiv autoritățile europene s-au declarat sceptice față de planurile Guvernului vizavi de gestionarea creșterilor implicate de viitoarea Lege a pensiilor.

Ca răspuns, premierul României a îndemnat la calm și a dat asigurări că există soluții pentru ca bugetul statului să suporte majorarea punctului de pensie cu 40%. Ba chiar mai mult, acesta a promis că Guvernul său nu va modifica viitoarea Lege a pensiilor prin ordonanță de urgență.

„În ceea ce privește politica bugetară, am văzut că toată lumea spune că, dacă se aplică legea pensiilor, o să fie apocalipsa bugetară. Eu vă spun că nu va fi nicio apocalipsă bugetară. Legea pensiilor este în vigoare. Ca să poți să schimbi legea pensiilor, ai nevoie de o majoritate parlamentară. Eu vă spun din capul locului - eu nu vreau să dau ordonanță de urgență în astfel de domenii extrem de vitale și de sensibile. Sigur că vom face o analiză extrem de serioasă cu ce măsuri trebuie să luăm și mai ales care este, într-adevăr, capacitatea reală de a putea susține plata pensiilor”, a declarat Ludovic Orban la conferința de miercuri.

Declarațiile premierului au fost susținute aseară inclusiv de șeful statului. Klaus Iohannis a subliniat, la o altă conferință de presă, că „nu vor fi tăieri de salarii și pensii și nu vor fi nici înghețări [de salarii și pensii]”. Președintele a spus și el că resursele statului pot fi alocate într-un mod inteligent, astfel încât să nu fie nevoie de tăieri sau înghețări de venituri.

În loc de concluzie. După ce vom avea un buget pentru anul 2020 poate că vom avea mai multe răspunsuri. Dar până anul viitor pe vremea asta ar trebui să aflăm dacă autoritățile se vor ține de cuvânt sau nu, în funcție de situația economică în care se va afla România.