Ce obligații de mediu au companiile de retail?

Conform unui studiu realizat de către PwC România la începutul anului 2019 cu privire la gradul de pregătire al companiilor românești, în cazul în care ar avea un control din partea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), au rezultat următoarele:

• 77% dintre companii au declarat că pentru atingerea țintelor anuale în cazul valorificării/reciclării deșeurilor de ambalaje trebuie să aloce bugete ridicate;
• În ultimii 5 ani au avut un control AFM 33% dintre respondenți.

Eșantionul studiului a inclus un număr de 50 de companii din diferite domenii de activitate (32% retail și producție industrială, 10 % industrie auto, 6% farmaceutică, telecom 2%, IT 2%, financiar 2%, petrol și gaze 2 %, alte industrii 12%). (Sursă: legislatiamuncii.ro)

Ce obligații avem către AFM?

Punerea pe piață prin achiziții intra sau extra-comunitare a produselor ambalate generează pentru toate companiile, indiferent de mărime sau activitatea desfășurată, obligații către bugetul de stat, obligații ce sunt achitate către Fondul pentru Mediu conform legislației în vigoare (Legea nr. 249/2015). De asemenea, pentru ambalajele achiziționate de pe piața din România, în vederea reambalării sau supraambalării produselor comercializate, este obligația celui care le dă destinația de ambalaj să le declare sau a celui care le personalizează cu marca proprie, în cazul în care discutăm despre ambalaje personalizate. Taxa pentru ambalaje este de 2 lei/kg pentru 60% din catitatea de ambalaj conform obiectivului de valorificare global.   

Aceste obligații nu se limitează însă doar la ambalaje, ci în aceeași categorie intră și echipamentele electrice și bateriile, substanțele chimice periculoase pentru mediu, uleiurile minerale și anvelopele introduse pe piață alături de taxa pentru vânzarea deșeurilor, care a fost pusă în aplicare de anul acesta.

Ce obligații avem către APM?

Dacă vorbim despre zona de retail, obligațiile către APM sunt legate de managementul deșeurilor, modalitatea de depozitare a substanțelor chimice periculoase și a anvelopelor, înscrierea în registrul importatorilor și producătorilor de echipamente electrice și baterii, în cazul celor care fac achiziții intra sau extra comunitare și le comercializează pe teritoriul României, raportarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje etc. 

Conform Legii nr. 211/2011, obligațiile privind managementul deșeurilor se aplică oricărui agent economic. Acesta trebuie să se asigure în primul rând că deține contracte cu colectori autorizați de predare a tuturor deșeurilor generate pe amplasament și că acestea sunt colectate selectiv în pubele specifice fiecărui tip de deșeu, etichetate corespunzător și depozitate pe platformă betonată într-un spațiu acoperit, ferit de intemperii. Mai mult decât atât, agentul economic trebuie să întocmească lunar evidența gestiunii deșeurilor conform cerințelor legislative și să raporteze anual cantitățile de deșeuri generate și predate către APM. Evidența gestiunii deșeurilor, respectiv raportarea anuală, nu este doar o evidența contabilă, ci este important să conțină toate informațiile privind cantitatea (exprimată doar în tone, rezultată din aplicarea coeficienților specifici) și trasabilitatea deșeurilor.

Un lucru pe care nu toți operatorii economici îl cunosc este acela că depozitarea și comercializarea substanțelor chimice periculoase necesită obținerea autorizației de mediu și amenajarea unor condiții specifice de depozitare. 

Ce riscuri sunt?

Riscurile sunt mari și se traduc în amenzi sau chiar sistarea activității. Legea este interpretabila, iar din experiența numeroaselor acțiuni de audit pe care le-am desfășurat, am remarcat că nu întotdeauna sunt identificate corect toate responsabilitățile.

În cei peste 6 ani de experiență în domeniul protecției mediului, putem constata că cele mai frecvente amenzi acordate de către inspectorii Gardei Naționale de mediu (GNM) sunt pentru:

• Nerespectarea cerințelor impuse în cadrul actelor de reglementare (autorizației de mediu, autorizației de gospodărirea apelor), amenzile pornind de la 50.000 și putând ajunge până la 100.000 lei, cu măsură complementară de închidere a activității până la conformare;
• Inexistența contractului/contractelor pentru preluarea deșeurilor nepericuloase/periculoase cu o societata specializată care să dețină autorizație de mediu privind această activitate, suma variind între 20.000 lei și 40.000 lei;
• Lipsa Registrului privind evidența gestiunii deșeurilor, care se amendează cu sume cuprinse între 5.000 și 50.000 lei; Pentru neînregistrarea fiecărui tip de deșeu generat pe amplasament sau înregistrarea eronată a datelor conform cerințelor legislative în vigoare, amenda este cuprinsă între 20.000 și 40.000 lei;
• Lipsa sau completarea incorectă a documentelor justificative necesare demonstrării predării deșeurilor generate către firme autorizate (formularele de încărcare-descărcare deșeuri), amenzile fiind cuprinse între 10.000 și 20.000 lei.

Mai mult  decât atât, cei care pun pe piață prin achiziție intra sau extra comunitară echipamente electrice, riscă să le fie confiscată marfa dacă nu se înscriu în registrul importatorilor și producătorilor de echipamente electrice. 

De menționat la această parte este și metodologia de calcul privind penalitățile aplicate de AFM pentru plata cu întârziere a taxelor și contribuțiilor la Fondul pentru Mediu:

• Majorări de 0,02% / zi din suma totală datorată. Numărul de zile se calculează începând cu data de 25 ianuarie (termenul limită de plată pentru anul anterior) și până la data la care se face plata;
• Penalități de 0,01% / zi din suma totală datorată.

Vestea bună?

Majoritatea activitătilor pe care le presupun obligațiile și demersul de calcul al contribuțiilor pot fi externalizate. Externalizarea serviciilor de mediu aduce trei beneficii majore, și anume: economie de bani și timp, soluții de eficientizare a activității și conformarea cu legislația, beneficii reale pentru externalizarea serviciilor versus internalizare (vom reveni cu un articol pe acest subiect).