Liberalizarea pieței energiei: Ce înseamnă acest lucru pentru consumatori

În concret, discutăm de o liberalizare graduală, până la termenul stabilit (1 iulie 2021). Practic, se va ajunge ca atât piața en-gros (între producători sau importatori de energie, pe de o parte, și furnizori, pe de alta), cât și cea de retail (între furnizorii de energie și consumatorii finali), să nu mai existe prețuri reglementate, la nivelul autorității, ci totul să fie setat în funcție de mecanismele pieței.

Va exista, totuși, un tarif care va rămâne reglementat de către autorități - cel de furnizare de ultimă instanță. Acesta se referă, conform Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, la acel furnizor ce are obligații de a asigura energia consumatorilor care, din varii motive, ajung să nu mai poată să obțină furnizare de energie din alte surse. Din cauză că acesta prestează un serviciu esențial, activitatea lui este și va rămâne puternic reglementată.

Stabilirea prețurilor, în funcție de mecanismele pieței și nu în funcție de prețurile stabilite de către autorități poate avea o serie de consecințe benefice pentru consumatori.

Am putea vedea o scădere a prețurilor și o creștere a calității, însă doar dacă se reușește să se ajungă la intrarea mai multor concurenți pe piața de retail, astfel încât să se ajungă la condiții de concurență reală între furnizorii competitori. Există, deja, măsuri luate pentru prevenirea (pe cât posibil) integrării pe verticală (deținerii mai multor sectoare ale pieței, de către același operator, cum ar fi sectorul furnizării și cel al transportului, de exemplu), astfel încât să nu se ajungă la condiții de monopol (lucru către care, oricum, se tinde pe piața energiei).

Pe lângă aceste aspecte, trebuie să mai existe un cadru unde este asigurată transparența în privința prețului și a condițiilor de furnizare (lucru care există, în teorie, în temeiul legislației aplicabile).

Un alt motiv pentru care s-ar putea ajunge la concurență sporită pe piața energiei, în urma liberalizării, este posibilitatea mai ușoară de recuperare a investițiilor făcute pentru intrare pe piață. Discutăm de un sector (cel al energiei) unde investițiile în infrastructură sunt esențiale și considerabile. Orice operator economic urmărește recuperarea acestor investiții, prin stabilirea unor prețuri care să reflecte costurile inițiale. Dacă piața este liberalizată, un operator economic poate să își recupereze costurile, prin setarea unui preț care să reflecte și astfel de costuri (deși acest lucru nu este, neapărat, exclus, nici într-o piață reglementată). 

În același timp, lucrurile sunt foarte complexe și totul depinde de situația concretă, pentru a putea face o analiză complexă și completă. Argumentele menționate mai sus sunt valabile, în teorie, însă în practică pot apărea multe situații care să demonstreze dezavantajele unei piețe liberalizate: de exemplu, din moment ce liberalizarea pieței permite intrarea pe piață a companiilor din state ale Uniunii Europene unde prețurile la energie sunt, în general, mai mari decât în România, acest lucru ar putea duce la o creștere a prețurilor.

Liberalizarea piețelor energetice nu este ceva ce a început, abia acum. De exemplu, un aspect concret prin care se manifestă liberalizarea este garantarea dreptului consumatorilor finali de a-și alege furnizorul, lucru deja existent în legislația României. Cu alte cuvinte, liberalizarea are loc de câțiva ani și, în 2021, se va ajunge la o liberalizare totală.