Instanța europeană a confirmat astfel o decizie Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 2016 care respinsese o cerere de înregistrare ca marcă UE a unui semn care evoca substanța canabis. Cei care voiau să înregistreze marca au folosit forma stilizată a frunzei de canabis ca logo pentru o marcă UE sub care ar fi urmat să comercializeze anumite produse alimentare, băuturi și să presteze servicii de alimentație publică. Alături de semnul referitor la canabis, desenul conținea și un mesaj ("Cannabis store Amsterdam") care, potrivit autorităților europene, ar fi putut induce în eroare consumatorii.
EUIPO a respins cererea din 2016, considerând că semnul este contrar ordinii publice. Ulterior, CJUE a fost sesizată cu o acțiune ce avea ca obiect anularea deciziei EUIPO.
Acțiunea a fost respinsă, decizia EUIPO fiind astfel confirmată și de CJUE.
Forma și textele mărcii pot induce în eroare consumatorii
Instanța europeană a argumentat că forma stilizată a frunzei de canabis este simbolul marijuanei în spațiul public. Mai mult, termenul “Amsterdam” scris pe desenul cu pricina face referire la faptul că orașul Amsterdam are puncte de vânzare pentru canabis.
Mai mult, termenul “store” care se traduce prin “magazin”, poate induce publicul în eroare, astfel încât oamenii ar pute considera că produsele și serviciile comercializate sub acest semn sunt asemănătoare celor pe care le-ar putea vinde un magazin de produse stupefiante.
Deși instanța europeană a notat că sub un anumit nivel de concentrație, canabisul nu este considerat substanță stupefiantă, totuși se consideră că semnul în cauză poate atrage atenția consumatorilor care nu dispun de suficiente cunoștințe cu privire la dozele de consum ale marijuanei.
CJUE precizează că noțiunea de “ordine publică” se referă la faptul că, deși consumul de canabis în scop recreativ sau terapeutic face subiectul multor dezbateri în unele state membre, consumul de marijuana rămâne illegal în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Așadar, lupta împotriva propagării substanței stupefiante rezultate din canabis răspunde unui obiectiv de sănătate publică ce vizează combaterea efectelor nocive ale acesteia.
Pe de altă parte, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Uniunea Europeană luptă pentru a reduce efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, prin informare și prin prevenire. Mai mult, traficul de droguri reprezintă una dintre principalele cauze ale criminalității în majoritatea statelor membre.
Instanța subliniază că principala funcție a unei mărci este aceea de identificare a originii comerciale a produsului sau a serviciului, cu scopul de a permite consumatorului să facă o alegere. În cazul de față, semnul incită la cumpărarea unor produse sau servicii care au legătură cu consumul de canabis, motiv pentru care caracterul său este contrar ordinii publice.
Nici în România nu ar putea fi posibilă înregistrarea unor astfel de mărci sau semne
În România, autoritatea pentru acordarea protecţiei proprietăţii industriale este Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
Conform Legii nr. 84/1988 privind mărcile și indicațiile geografice, sunt refuzate la înregistrare sau pot fi declarate nule dacă sunt înregistrate, mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.
De altfel, Senatul a adoptat tacit, la finalul lunii noiembrie, un proiect de lege care prevede legalizarea activităților de cultivare, recoltare și comercializare a canabisului în scopuri medicinale în România.
Dacă acest proiect va fi adoptat, pacienții vor putea găsi în farmacii medicamente, calmante și preparate din planta de canabis. Conform proiectului de lege, acestea vor fi eliberate doar pe bază de prescripție medicală, utilizând un formular special.
Comentarii articol (0)