1. Care sunt domeniile unde se poate folosi munca zilieră?
Una dintre condițiile esențiale ale muncii ziliere în acord cu legea este cea privitoare la domeniile unde se poate munci în acest fel. Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri prevede 16 domenii unde se poate folosi acum munca necalificată cu caracter ocazional (prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională):
- agricultură, vânătoare și servicii anexe - diviziunea 01;
- silvicultură, cu excepția exploatări forestiere - diviziunea 02;
- pescuit și acvacultură - diviziunea 03;
- activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor - grupa 823;
- publicitate - grupa 731;
- activități de interpretare artistică - spectacole - clasa 9001, activități-suport pentru interpretarea artistică - spectacole - clasa 9002 și activități de gestionare a sălilor de spectacole - clasa 9004;
- creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor animale - clasa 0149
- activități de alimentație (catering) pentru evenimente - diviziunea 5621;
- activități de întreținere peisagistică - plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de locuit particulare - clasa 8130;
- restaurante - clasa 5610;
- baruri și alte activități de servire a băuturilor - clasa 5630;
- activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale - clasa 9140;
- hoteluri şi alte facilități de cazare – diviziunea 55; facilităţi de cazare similare - clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată - clasa 5520 - tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea acestuia;
- facilități de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată - clasa 5520 - cabane;
- activități ale bazelor sportive - clasa 9311;
- activități ale cluburilor sportive - clasa 9312.
Atenție! Folosirea zilierilor în activități care nu sunt din lista agreată în lege este sancționată cu o amendă între 10.000 și 20.000 de lei.
2. Tariful minim
Anul acesta, remunerația brută orară minimă a zilierilor e de 13,3 lei.
3. Ce se plătește pentru remunerația zilierilor la stat?
Pentru remunerația zilierilor, beneficiarii trebuie să achite la stat impozit pe venit (cotă 10%) și contribuție la pensii (cotă 25%). Aceste taxe se scad din remunerația brută, zilierii primind efectiv remunerația netă.
4. Maximul de zile pentru munca zilieră anual
Nimeni nu poate munci 360 de zile pe an ca zilier. Maximul de zile, indiferent la câți beneficiari diferiți se muncește, e de 120 de zile pe an. Legea mai prevede și unele domenii unde se poate munci mai mult, dar nu peste 180 de zile anual - detalii, aici.
5. Cât de mult poate munci un zilier la același beneficiar?
Simultan cu maximul de mai sus, Legea nr. 52/2011 mai prevede o limită: un beneficiar nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activitățile de tip zilier. Altfel, beneficiarul se transformă în angajator și e obligat să încheie cu zilierul un contract de muncă pe perioadă determinată. Iar, în total, într-un an calendaristic, maximul e de 90 de zile cumulate (și 180 de zile pentru anumite domenii).
Important: Beneficiarul poate fi inclusiv o persoană fizică autorizată (PFA).
Util: Contractele de muncă temporare nu pot fi încheiate pentru joburi pe termen lung
6. Ce registre trebuie folosite?
Anul acesta, beneficiarii de muncă zilieră au la dispoziție o aplicație mobilă care le asigură accesul la un registru electronic al muncii ziliere, aplicație dezvoltată de autorități. Deocamdată, registrul electronic al zilierilor este opțional, astfel că angajatorii încă pot folosi registrul tipărit - subiectul e detaliat aici.
7. Folosirea în interesul altor firme sau PFA-uri
Din 2019, practic, orice beneficiar (firmă, PFA sau entitate publică) poate să folosească lucrători sezonieri la activitatea altui beneficiar, însă numai acolo unde există contracte de prestări servicii încheiate pentru activități ziliere.
8. Intermedierea muncii ziliere
Firmele române și străine pot să se autorizeze ca agenții de mediere a cererii și ofertei de muncă zilieră. Nu pot cere însă bani zilierilor pentru aceste servicii de intermediere.
9. Zilierii se pot asigura la sănătate prin declarația unică
Dacă vor să facă asta, zilierii au dreptul să se asigure la sănătate în sistemul public prin depunerea declarației unice și plata unor sume drept contribuție. E nevoie însă și de încheierea unui contract la casa de sănătate. Contribuția de 10% se aplică la o bază de calcul egală cu șase salarii minime brute în vigoare la data depunerii declarației.
10. Inspectorii găsesc adesea munca zilieră ca formă de prestare a muncii la negru, fără contract
Printre exemplele frecvent găsite în practică de muncă la negru, inspectorii identifică munca zilieră prestată contrar prevederilor legii - detalii, în acest material.
Atenție! Din 2019, îngrijirile medicale necesare zilierilor implicați în accidente de muncă sau care capătă boli profesionale trebuie acoperite de către firmele și persoanele fizice autorizate care îi angajează.
De 18 ani, în fiecare ianuarie, avocatnet.ro structurează și prezintă principalele repere legislative și de reglementare între care ne vom desfășura viețile și afacerile în anul care tocmai începe.
În seria Bine de știut la început de an, cartografiem zilnic cele mai importante coordonate ale anului 2020 pentru toate domeniile relevante (de la taxare, muncă și afaceri până la pensii, legislație auto, moșteniri, divorțuri și multe altele). Găsiți aici, pe măsură ce le publicăm, toate informațiile care să vă ajute să vă orientați mai ușor atât pe plan profesional, cât și personal în privința regulilor aplicabile anul acesta în toate zonele de interes direct pentru voi.