Stabilitate și predictibilitate zero pentru firme și persoanele fizice: Măsuri importante ale Executivului, respinse în Parlament

Vorbim de domeniul fiscal, al achizițiilor publice, ale amenzilor rutiere, dar și de alocațiile copiilor, unde Executivul a stabilit ceva și Parlamentul propune desființarea, transformând astfel prevederile respective în norme temporare, inutile. Pe principiul "o mână face și alta desface", acest "du-te, vino" al prevederilor legale, unele dintre ele deosebit de importante, nu se traduce decât prin instabilitate pe toate aceste planuri, pentru că cel vizat de aplicarea legii nu mai știe dacă are rost să ia în serios un act normativ sau nu.

1. OUG nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Ordonanța a venit cu multiple măsuri urgente la început de an: în primul rând, plafonarea punctului-amendă, care ajunsese pentru o săptămână și ceva să crească foarte mult (de la 145 la 223 de lei); înghețarea indemnizațiilor demnitarilor, printre care și cea de hrană, amânarea pensiilor speciale ale aleșilor locali, interzicerea detașărilor de la privat la stat, prelungirea termenului de conformare pentru firmele care trebuie să-și doteze automatele comerciale cu case de marcat, eliminarea taxei pe active (supranumită taxa pe lăcomie), dar și eliminarea posibilității mutării banilor de la Pilonul II de pensii la Pilonul I.

În bloc, fără discriminări între aceste măsuri, Senatul a respins acum câteva săptămâni ordonanța cu toate aceste prevederi. Acum, soarta acesteia se decide la Camera Deputaților, de la care nu avem încă niciun semnal oficial privind respingerea sau păstrarea măcar a unora dintre aceste măsuri - de pildă, plafonarea punctului-amendă. Senatorii nu a adus niciun motiv pentru respingerea în bloc a prevederilor acestei ordonanțe, în raportul care a propus respingerea, deși, în cazul majorității exemplelor de mai jos, este subliniat un motiv sau altul.

2. OG nr. 6/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Un mecanism de restructurare financiară acordat de Executivul Dăncilă în special firmelor de stat cu mari datorii, printr-o ordonanță de urgență din 2019, a fost extins anul acesta prin această ordonanță aflată acum la Parlament și pentru firmele private, indiferent de cuantumul datoriilor.

La Senat însă vedem că la vot va intra propunerea de abrogare a extinderii mecanismului. Desigur, nu senatorii au ultimul cuvânt aici, ci deputații. Însă în ipoteza, deloc improbabilă, ca extinderea mecanismului să fie abrogată, firmele care au început să facă demersuri pentru a beneficia de mecanismul restructurării financiare sunt puse într-o reală dilemă la acest moment: dacă în Parlament se materializează această intenție de a le lua beneficiul acordat acum o lună, există o șansă ca demersurile lor să fie în zadar. Unii contribuabili și-ar putea pune întrebarea dacă să continue demersurile sau să le pună "pe pauză" până când ordonanța e tranșată în Parlament și au certitudinea că nu muncesc degeaba.

3. OUG nr.23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice

Ordonanța a adus numeroase schimbări în materia achizițiilor publice, dintre care amintim: excluderea din procedura de atribuire a operatorilor despre care se știe/se poate demonstra că sunt datornici la stat, obligația de a dovedi caracterul de confidențialitate al informațiilor indicate de operatori ca fiind confidențiale ori excluderea din procedură a oricărei entități care, în trecut, a încercat să denatureze concurența. Se modificau, de asemeneam, mai multe termene maximale pentru procedurile de atribuire.

Consiliul Legislativ a avizat negativ ideea ca această ordonanță să fie aprobată, motivând că a primit proiectul spre avizare pe 6 februarie, în contextul în care cu o zi înainte Guvernul fusese demis prin moțiune în Parlament. Ordonanța a apărut în Monitorul Oficial pe 12 februarie. Senatul a propus, așadar, respingerea ordonanței.

4. OG nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Ordonanța prevede, în mare parte, chestiuni ce țin de popririle fiscale (de exemplu, obligarea băncilor ca în cazul popririlor înființate de către ANAF, să transmită electronic informații privind suma disponibilă de plată și să nu debiteze între timp conturile către ANAF ori să accepte alte plăți din conturile respective până la realizarea plății efective).

Senatul nu propune abrogarea întregii ordonanțe, ci doar a chestiunilor ce vizează popririle. Nu există însă specificat în dreptul abrogării niciun motiv anume.

5. OUG nr. 2/2020 - amânarea dublării alocațiilor pentru copii

Unicul scop al acestei ordonanțe este amânarea momentului de la care intră în vigoare plata alocațiilor dublate de Parlament anul trecut. Senatul a respins deja ordonanța, motivând prin creșterea nivelului de trai al celor 3,6 milioane de copii din țară, iar deputații sunt acum cei care decid soarta acestei măsuri. Abrogarea acestei ordonanțe ridică printre părinți întrebarea: vor primi, din urmă, alocațiile dublate, dacă se abrogă amânarea? Mai exact, pentru perioada ianuarie - iulie 2020, având în vedere că dublarea e amânată până în august anul acesta.

6. OUG nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat (PPP) și pentru stabilirea unor măsuri privind investițiile publice

Ordonanța a adus schimbări majore în domeniul PPP: a luat competența de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză și a stabilit ca fiecare autoritate să fie partener public pentru domeniul său de activitate și să poată decide și aproba oportunitatea și atribuirea proiectelor de investiții în PPP (pe scurt, s-a făcut descentralizarea atribuirii contractelor).

Majoritatea comisiilor parlamentare care au discutat ordonanța, cu excepția celei de agricultură, au respins-o. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil proiectului de lege pentru aprobarea acesteia. OUG nr. 7/2020 cu schimbări pentru PPP intră însă la votul Senatului cu propunere de respingere.

7. OUG nr. 24/2020 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF

Ordonanța vizează reorganizarea Direcției Antifraudă din ANAF și eliminarea inspectorilor antifraudă (devin funcționari publici), după ce Direcția a avut mari probleme de personal și s-a observat lipsa de finalitate în activitatea de control a acestor inspectori. Guvernul dorea realizarea unui cadru organizatoric și funcțional unitar la nivelul ANAF care să asigure mai bine coordonarea tuturor structurilor și să nu se mai ajungă la situații în care antifrauda, inspecția fiscală și structura de colectare își suprapun acțiunile la același contribuabil și-l aduc într-un blocaj economic. Ordonanța reduce totodată numărul de vicepreședinți din ANAF de la patru la trei.

OUG 24 e propusă pentru respingere însă acum. Consiliul Legislativ a avizat nefavorabil proiectul de aprobare pentru că la data la care l-a primit spre avizare (5 februarie), în ședința comună a Camerelor Parlamentului fusese retrasă încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură, iar un atare  Guvern nu poate emite ordonanțe de urgență. Ordonanța a apărut în Monitorul Oficial în 12 februarie.

Atenție! Parcursul legislativ al proiectelor care vizează toate ordonanțele de mai sus este încă unul incert. Unele dintre ele au fost deja respinse de Senat, altele urmează să fie, însă deputații vor avea ultimul vot.