avocatnet.ro 
Dificultățile economice pot împinge angajatorii să se gândească la reduceri salariale, înainte de a desființa posturi și reorganiza activitatea. Doar că micșorarea salariului nu este o chestiune ce poate fi făcută unilateral, potrivit Codului muncii.
Aici intrăm în zona modificării contractului individual de muncă, iar acordul salariatului este necesar pentru scăderea salariului acestuia. Dacă salariatul e de acord, acest acord trebuie să îmbrace forma unui act adițional la contractul de muncă.
Dacă ajung însă în fața unor mari probleme financiare și nu se întrevăd alte soluții, firmele ar putea fi nevoite să recurgă la disponibilizări. Mai exact, concedieri.
Potrivit Codului muncii, există concedierea pentru motive ce nu țin de persoana salariatului și concedierea colectivă.
În primul rând, concedierea pentru motive ce nu țin de persoana salariatului se petrece atunci când este desființat locul de muncă ocupat de acesta, din unul sau mai multe motive ce nu au legătură cu persoana salariatului. Și aici putem vorbi de o concediere individuală sau colectivă, potrivit Codului muncii.
Atenție! Chiar și în acest caz, potrivit Codului muncii, este obligatoriu preavizul de măcar 20 de zile. În plus, legea le oferă salariaților concediați în aceste condiții dreptul la "măsuri active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil".
Din definiția acestui tip de concediere reiese clar că angajatorul trebuie mai întâi să adopte măsurile interne privind desființarea celui post. Codul muncii îi oferă angajatorului dreptul "să stabilească organizarea și funcționarea unității" sale, dar desființarea unui post sau a unor posturi trebuie să aibă o cauză reală. În condițiile unei cifre de afaceri în scădere, de pildă, o astfel de reorganizare prin eliminarea unor posturi poate fi de înțeles.
Cât privește ideea de concediere colectivă, Codul muncii prevede că există o astfel de concediere dacă sunt disponibilizați, în 30 de zile calendaristice, din motive ce nu țin de persoana salariaților:
- cel puțin 10 salariați, dacă angajatorul care disponibilizează are încadrați mai mult de 20 de salariați și mai puțin de 100 de salariați;
- cel puțin 10% din salariați, dacă angajatorul care disponibilizează are încadrați cel puțin 100 de salariați, dar mai puțin de 300 de salariați;
- cel puțin 30 de salariați, dacă angajatorul care disponibilizează are încadrați cel puțin 300 de salariați.
Concedierile în urma desființării posturilor sunt însă măsuri extreme la care firmele pot ajunge în cazul unor dificultăți financiare sau de desfășurare efectivă a activității. Pentru unele, suspendarea sau întreruperea activității poate fi o măsură mai potrivită. Evident, în fiecare dintre aceste cazuri, salariații sunt afectați, dar nu în același fel, așa cum analiza redacția noastră într-un material recent pe această temă:
- suspendarea activității în context de forță majoră (dacă în România este declarată epidemie de coronavirus, de pildă): asta înseamnă suspendarea automată a contractelor de muncă, prevăzută de Codul muncii, de altfel, iar salariații stau acasă fără să fie plătiți;
- întreruperea temporară a activității din motive economice, când, de pildă, firma are mai mulți angajați care sunt în carantină sau sunt izolați din motive de prevenție, iar lipsa de personal le afectează economic activitatea; întreruperea activității poate fi singura variantă, dar, în atare situație, angajații stau acasă la dispoziția angajatorului, adică se întorc la muncă dacă li se cere, imediat, însă au dreptul la o indemnizație de măcar 75% din salariul de bază.
În contextul acutizării efectelor Coronavirusului la nivel mondial și posibilei agravări a situației și în țara noastră, companiile sunt puse în fața unui scenariu pentru care nu s-au pregătit, iar cele mai afectate sunt întreprinderile mici și mijlocii, estimează analiștii, precum și reprezentanții acestor întreprinderi la nivel național. Fără un minim ajutor din partea statului, dacă situația Coronavirusului se agravează în țara noastră, nu este exclus să vedem multe firme mici și mijlocii în insolvență de fapt, spun specialiștii.
eralu75