Lobby-ul, intre transparenta si trafic de influenta

Necesitatea unei legi care sa reglementeze lobby-ul a revenit in actualitate cu ocazia unui seminar intitulat "De la trafic de influenþã la lobby profesionist", organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) împreunã cu Asociaþia Românã a Profesioniºtilor în Relaþii Publice, la care a participat si preºedintele CCIR, Victor Babiuc. Acesta a precizat ca dezbaterile publice in legatura cu legea lobby-ului sunt tot mai necesare pentru ca mediul de afaceri, pe de o parte, ºi legiuitorul, pe de alta, sã nu se suspecteze cã prin promovarea unui asemenea proiect se legalizeazã traficul de influenþã, în timp ce, în fapt, este un proiect care sã împiedice traficul de influenþã. Diferenþa dintre trafic de influenþã ºi lobby este o problemã tot mai des dezbãtutã, iar reglementarea legislativã a lobby-ului, chiar dacã este un subiect controversat, se face tot mai necesarã, în special în economie, a mai adaugat acesta.

Ideea promovarii unei legi privind activitatile de lobby nu este una noua. In 2005, acest proiect legislativ a impartit societatea civila si politicienii in doua tabere. Confuzia dintre activitatile de lobby si presiunile prin care grupurile de interese incearca sa influenteze deciziile guvernantilor sau ale autoritatilor locale face ca reprezentantii societatii civile si politicienii sa aiba pareri divergente fata de o posibila lege a lobby-ului. Unii sustin ca o astfel de lege ar oferi un alibi legal pentru traficul de influenta, in timp ce suporterii proiectului spun ca cercurile de presiune nu vor cu nici un chip o reglementare care sa aduca transparenta in privinta intereselor lor si a mijloacelor de promovare a acestora.

Desi discutia privind elaborarea acestui act normativ exista de ani buni, acum acest subiect tinde sa devina reglementat prin lege. Initiatorii acestui proiect de lege sustin ca o lege a lobby-ului nu ar duce la eradicarea completa a coruptiei, dar poate fi considerata o masura in plus pentru combaterea acestui flagel.

Important este sa se faca diferenta clara intre traficul de influenta, care se manifesta in sens negativ, si actiunea de a face lobby, care este abordata public. Activitatea de lobby ar trebui înþeleasã ca modalitatea transparentã de influenþare a deciziilor legislative ºi executive prin orice acþiuni care au scopul de a susþine drepturi ºi interese legitime în promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative ori administrative, de autoritãþi pentru interesul public.

Reactiile societatii civile

Asociatia Pro Democratia considera ca acest act normativ este "o necesitate de prea multe ori amanata". In 2005 asociatia a initiat un proiect prin care si-a propus sa readuca in prim-planul dezbaterilor publice tema legii lobby-ului incercand sa creasca gradul de constientizare a publicului cu privire la oportunitatea adoptarii unor reglementari cu privire la activitatile de lobby. In opinia asociatiei Pro Democratia, un asemenea act normativ ar permite si facilita participarea sectorului de afaceri la procesul legislativ si la cel decizional la nivelul institutiilor publice, intr-o maniera transparenta; ar contribui (prin coroborarea cu prevederile altor legi) la stoparea interventiilor in actul decizional, ale unor cercuri de afaceri, atunci cand acestea contravin interesului public; ar spori increderea cetatenilor si a sectorului de afaceri in institutiile si mecanismele democratice; ar determina cunoasterea activitatii institutiilor publice de catre cetateni si sectorul de afaceri; ar contribui la educatia pentru democratie a sectorului de afaceri (orice initiativa de lobby presupunand cunostinte temeinice ale initiatorilor, nu numai referitor la domeniul la care face referire, ci si cu privire la modul in care se redacteaza un text de lege si procedurile pe care acesta trebuie sa le parcurga pana a fi adoptat ca lege).

Prestigioasa agentie Transparency International, patronatele grupate in UGIR 1903 si o fundatie din Timisoara, sunt insa de alta parere. Acestea critica aspru proiectul de lege a lobby-ului: "Romania nu are nevoie de o legislatie speciala pentru lobby, ci de o clasa politica responsabila si profesionalizata care sa raspunda competent problemelor pe care le ridica mediul de afaceri prin interfata sa legala, patronatul", apreciaza confederatia patronala UGIR-1903. Aceasta considera ca legea lobby-ului ar da posibilitatea ca grupurile de interese sa "captureze agenda publica in propriul avantaj".

Asociatiile patronale chiar resping utilitatea unei legi care sa reglementeze promovarea intereselor de afaceri ale unor grupari, atitudine pe care Parvulescu si-o explica prin faptul ca situatia actuala este un compromis convenabil.

Situatia lobby-ului in Occident

In Europa, activitatile de lobby preconizate, de tipul celor existente in sistemul politic american, sunt interzise si asimilate fara echivoc traficului de influenta de catre Conventia penala europeana privind coruptia (Strasbourg, 1999), ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea 27/2002.

Activitatea de lobby este reglementata la nivelul Uniunii Europene, numai la Bruxelles, unde se afla sediile institutiilor europene, activand peste 1.000 de firme de lobby. In ultimii ani numãrul lobby-iºtilor a crescut la Bruxelles, ajungând la aproximativ 15.000. La fel au crescut si reglementãrile dictate de aceºtia. Cele zece þãri care au aderat la UE în 2005 îºi trimiseserã cu ºase-ºapte ani înainte lobby-iºti la Bruxelles. De altfel, o organizaþie a lobby-iºtilor, SEAP (Society of European Affairs Profesionals), a trimis Parlamentului European o plângere în privinþa lipsei de locuri ºi de cãºti. Ei au argumentat cã lobby-ul a devenit parte integrantã a procesului de decizie al Parlamentului ºi cã o parte importantã a rezoluþiilor ºi a amendamentelor au fost proiectate de industria lobby-iºtilor.

Comisarul european însãrcinat cu afaceri administrative, audit ºi luptã antifraudã, Slim Kallas, a arãtat, într-un raport recent, cã la Bruxelles lobby-ul este o mare industrie, existând 2.600 de grupãri de interes care dispun de birouri permanente. S-a ajuns ca orice sector sã dispunã de grupãri de presiune, iar fondurile Comisiei sã fie îndreptate spre diferite ONG-uri doar ca urmare a presiunilor fãcute de lobby-iºti.