UPDATE: A noua încercare a reglementării activității de lobby, respinsă definitiv de Parlament

În concret, e vorba de un Proiect de lege privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor care a fost adoptat tacit în 2019 la Senat și respins definitiv azi la Camera Deputaților.

Varianta în care apărea propunerea de lege avea ca scop principal crearea unui cadru de transparență în ceea ce privește activitatea de lobby. Conform propunerii, lobby-ul s-ar fi referit la „orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client”. Practic, influența urma să vizeze „activitatea de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale”.

Cu alte cuvinte, lobby-ul trebuia să reprezinte activitatea prin care se influențează orice procedură de adoptare a unui act normativ (înțeles în sens larg, putându-se include aici chiar și acte administrative individuale, care vizează o singură persoană), activitatea fiind desfășurată în interesul unui client.

Totuși, același proiect de lege stabilea limitarea sferei clienților în favoarea cărora putea fi influențat procesul decizional: era vorba, în principal, de clienți care desfășoară activitate de profit. Legea excludea expres de la aplicarea ei activități precum cele ale partidelor politice, cultelor, avocaților sau, indirect, a organizațiilor neguvernamentale (acest lucru fiind prevăzut expres în expunerea de motive).  

În ceea ce privește obligațiile prevăzute, persoanele care ar fi desfășurat activitate de lobby (indiferent dacă acest lucru era făcut ca societăți de lobby sau ca lobby-iști in-house) ar fi trebuit să fie înregistrați într-un registru special, numit „Registrul de lobby și de reprezentare a intereselor”, care urma să fie administrat de Registrul Comerțului.

În ceea ce privește sancțiunile pentru neînregistrare, acestea ar fi fost foarte ridicate: amenzi de până la 100.000 de lei și, dacă fapta era repetată, de până la 300.000 de lei. 

În același timp, obligațiile de transparență nu s-ar fi limitat aici: persoanele care ar fi desfășurat activități de lobby, indiferent de modul cum erau organizate, ar fi trebuit să își desfășoare activitatea după un cod de conduită adoptat de acestea, însă făcut public.  

În rest, ar fi existat obligații specifice referitoare la informațiile pe care persoanele care desfășurau activități de lobby ar fi trebuit să le facă transparente, cum ar fi descrierea activității lor.

Se poate vedea, astfel, că accentul reglementării era pe transparență, însă e important de observat că persoanele ce erau vizate de lege, lobby-iștii, trebuiau cooptați în procesul de reglementare, prin obligațiile vizând codurile de conduită. Astfel, legea permitea o înțelegere mai aprofundată a fenomenului, existând oportunitatea de a se obține informații de la cei care desfășurau activitatea însăși.

Este important de observat, de asemenea, că aceasta nu este prima încercare de reglementare a activității de lobby. Conform avizului Consiliului Legislativ la proiectul de lege menționat în cadrul acestui articol, au mai existat opt propuneri legislative cu privire la activitatea de lobby, din 2000 și până în 2011. În general, acestea au fost clasate sau respinse definitiv de Parlament.

Atenție! Proiectul de lege NU se poate aplica, deoarece a fost respins de ambele Camere parlamentare.